Experții politici discută viitorul campaniei electorale

Modul în care se vor desfăşura alegerile parlamentare din 24 februarie anul viitor pare să fie crucial nu doar pentru R. Moldova ci şi pentru relaţiile acesteia cu partenerii occidentali. Parlamentul European într-o recentă rezoluţie critică despre Moldova a subliniat că acordarea asistenței macrofinanciare poate fi decisă numai după alegerile parlamentare moldovene şi doar dacă acestea vor îndeplini standardele internaționale. Despre importanţa alegerilor libere şi corecte a vorbit recent şi noul ambasador al SUA la Chişinău, Dereck J. Hogan. Miza alegerilor libere şi corecte este aşadar foarte mare. Dar cine le asigură şi cine le respectă? E una din întrebările la care au răspuns mai mulţi analişti participanţi la o dezbatere a agenţiei de presă IPN.

Îngrijorările că alegerile parlamentare ar putea decurge cu încălcări au apărut odată cu schimbarea, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia, a sistemului electoral în cel mixt. La această concluzie au ajuns majoritatea experţilor participanţi la dezbatere. Ei invocă, între altele, modul în care au fost trasate circumscripţiile uninominale astfel incat sa avantajeze, în aparenta, fie democraţii de la putere, fie socialiştii, adică cele doua formaţiuni dominante care au şi votat noul sistem. Ridică în continuare semne de întrebare şi păstrarea unui singur tur de balotaj, care, așa cum arată experienţa si tatonările sociologice, avantajează forţele de stânga.

Îngrijorările legate de viitorul scrutin au fost alimentate ulterior de invalidarea scrutinului local din capitală câştigat de un oponent al puterii, Andrei Năstase, printr-o controversată decizie a justiţiei. Or justiţia va juca rolul de arbitru şi la parlamentare, spune Pavel Postică, director de programe la Asociaţia Promo-LEX:

Pavel Postica

„Vreau să cred că nu vom mai avea astfel de cazuri şi într-adevăr vom avea judecători şi nu jucători în procesul electoral.”

Analistul politic Corneliu Ciurea, care nu-şi ascunde simpatia pentru guvernarea democraților, consideră că riscurile rezidă nu atât din imperfecțiunile „tehnice” ale noului sistem mixt. El a enumerat trei aspecte politice care ar putea cauza un posibil deznodământ negativ al apropiatului scrutin parlamentar:

„Este vorba de predispoziţia de a încălca regulile de joc de către

Corneliu Ciurea

toţi actorii politici, inclusiv puterea, inclusiv opoziţia, inclusiv UE. Al doilea element politic care ridică riscul ca alegerile să fie cumva incorecte este aparenta incapacitate a actorilor de a accepta rezultatul decisiv al alegerilor în cazul în care el va fi nefavorabil lor. Al treilea element care sporește riscul este intransigența şi antagonismul radical al actorilor politici din interior şi din exterior.”

Doctor în drept Serghei Mișin care face parte din Consiliului societăţii civile de pe lângă preşedintele ţării consideră că lasă loc de abuzuri şi încălcări în special două elemente. Primul ar fi folosirea pe larg a resurselor administrative, iar cel de-al doilea anularea „zilei tăcerii” propusă de guvernarea democrată. El mai observă că e de responsabilitatea Curţii Constituţionale să valideze alegerile pe care a acuzat-o că ar fi luat în ultima vreme decizii politicie, mai curând, decât juridice. „Primul risc ține de implicarea Curții, prin diferite metode, în materia constituțională, ceea ce ar putea conduce la nevalidarea sau nerecunoașterea alegerilor”, a spus Mişin.

Anterior şi preşedintele Idor Dodon vorbea despre o foarte probabilă invalidare a apropiatului scrutin parlamentar.

Igor Boțan

După părerea analistului politic Igor Boţan primul punct de referinţă atunci când vorbim despre caracterul apropiatelor alegeri va fi dacă Curtea Constituţională va da undă verde organizării concomitente a unui referendum propus de democraţii de la guvernare, după ce tot Curtea acum patru ani a interzis suprapunerea celor două tipuri de scrutine. Or presupunerea e că democraţii vor să-şi maximizeze scorul organizând plebiscitul concomitent cu parlamentarele.

Igor Boţan: „Dacă Curtea Constituţională va spune că pentru PD se poate, atunci acesta va fi primul indicator că scoateţi toate dubiile. ”

În ce condiţii totuşi alegerile parlamentare ar putea fi considerate nelibere şi incorecte? Dacă Biserica se va implica şi de această dată în campanie, dacă cocurenţii nu îşi vor declara toate cheltuielile electorale şi dacă cetăţenii nu vor avea aces la informaţii echidistante despre toţi concurenţii, a menţionat Pavel Postică care conduce echipa Promo-LEX de monitorizare a alegerilor.

Veaceslav Berbeca

Analistul politic Veaceslav Berbeca de la Institutul Viitorul a mai adăugat câteva criterii care pot deturna caracterul liber şi corect al alegerilor:

„Cumpărarea voturilor ar fi primul. Putem spune deja că se anticipează astfel de model care va fi folosit. Al doilea criteriu ar fi intimidarea anumitor partide sau concurenţi electorali, ar putea fi şantajaţi să nu participe cu anumite dosare. Un alt indicator ar fi intimidarea donatorilor partidelor sau concurenţilor. Am putea să ne aşteptăm ca anumite persoane care au donat pentru partide de opoziţie bunăoară ar putea fi şantajaţi. M-aş referi la persoane juridice. Un alt indicator ar fi ca şi la alegerile precedente dacă va fi interzisă înregistrarea anumitor candidaţi în baza unor argumente confuze sau chiar scoaterea acestora din lista electorală.”

Vinerea trecută, o comisie de anchetă a Parlamentului a acuzat politicienii de opoziţie Maia Sandu şi Andrei Năstase că ar fi beneficiat de finanţări ilegale din partea Fundaţiei „Open Dialog”, fundaţi despre care se afirmă în cadrul anchetei iniţiate de Partidul Democrat de guvernământ că ar fi folosit „bani murdari” proveniţi din vânzare de armament, din tranzacțiile ilicite numite „laudromat” şi chiar din furtul bancar moldovenesc.

Concluziile comisiei, care a cerut şi Procuraturii generale să iniţieze o anchetă, au sunat ca o ameninţare la adresa celor doi opozanţi că ar putea fi exluşi din cursa parlamentară.

Marţi, în cadrul unei dezbateri pe teme europene la Chişinău, Ambasadorul UE, Peter Michalko, afirma că „s-au creat condiţii în care competiţia democratică poate să se confrunte cu riscul de a fi limitată pe baza unor învinuiri nefondate şi poate hibride chiar”.