Explainer | Virează Spania spre dreapta?  

Prim-ministrul spaniol, socialistul Pedro Sanchez (C) vorbește în timpul unei conferințe de presă, după alegerile regionale și europene din 2019

Spaniolii participă duminică, 23 iulie, la alegeri anticipate pentru un nou parlament. Este improbabil ca vreun partid să poată forma noua guvernare de unul singur, iar scenariul cel mai vehiculat este al unei alianțe între dreapta tradițională (Partidul Popular. PP) și noua extremă-dreaptă (Vox). Stânga, aflată acum la guvernare prin Partidul Socialiștilor (PSOE) își menține, totuși, o șansă teoretică de a rămâne la putere în colaborare cu o coaliție de stânga mai nouă (Sumar).

De ce se țin alegeri anticipate?

Scrutinul a fost convocat de premierul socialist Pedro Sanchez la 29 mai, după ce adversarii de dreapta ai partidului său au avut performanțe bune la alegerile locale. Sanchez a explicat public că-și asumă riscul terminării premature a mandatului pentru că vrea să vadă dacă guvernarea sa mai are sau nu încrederea celor care au votat-o. Unii comentatori spun că el a vrut și să-și pună principalul concurent de dreapta, Partidul Popular, într-o poziție dificilă, obligându-l să meargă în campanie și în același timp să-și clarifice relațiile cu extrema-dreaptă, pe care nu toți alegătorii săi, ba chiar nici toți membrii nu o agreează.

### Vezi și... ### Alegeri anticipate spaniole: arșiță și capete înfierbântate  

Cine sunt protagoniștii principali?

Premierul socialist Pedro Sánchez, de 51 de ani, este un suporter înfocat al integrării europene și al valorilor liberale. Este primul premier spaniol ajuns la putere în urma unei moțiuni de încredere (2020) și primul care conduce un guvern de coaliție de la refacerea democrației în Spania spre finalul anilor 1970. A fost extrem de activ în compensarea victimelor dictaturii lui Franco, a instituit concediul menstrual și a extins dreptul la avort. Adversarii lui de dreapta îi reproșează că pune în pericol valorile tradiționale, interesele naționale.

Alberto Núñez Feijóo, fost funcționar public în Galicia (nord-vestul Spaniei), conduce PP din 2022. Are reputație de om liniștit, cam lipsit de carismă, bun profesionist, mai ales de când a condus cu destul succes sistemul medical național și poșta. În ultimele zile de campanie a fost criticat mai ales pentru că și-ar fi tăinuit relațiile sale cu un narcotraficant – un scandal mai vechi, readus în actualitate de ceea ce rivalli săi prezintă ca noi dovezi. Socialiștii îl acuză că ar putea duce țara „într-o direcție necunoscută” în alianță cu extrema dreaptă.

Santiago Abascal este liderul partidului de extremă-dreapta VOX, pe care l-a fondat împreună cu alții în 2014 și a făcut numeroase declarații controversate, spunând că nu crede în schimbările climaterice, și a condamnat „legea totalitaristă a egalității de gen”. Cu ocazia ultimelor tulburări sociale din Franța, a declarat că „Europa nu mai poate primi imigranți musulmani”. În campanie partidul Vox a fost obligat să dea jos un imens banner electoral din centrul Madridului pe care erau „aruncate” simbolic la gunoi insigne LGBT, comuniste, politica europeană „verde” și steagul catalan.

Yolanda Díaz conduce o alianță de 15 partide de stânga sub numele Sumar. Fostă comunistă, a fost ministra muncii și viceprim-ministră. Este pasionată de drepturile femeilor și a promis tinerilor un „bon” de 20.000 de euro pentru a-i ajuta să pornească în viață, dacă va fi aleasă. A contribuit la ridicarea salariului minim în Spania la 1259 de euro, ca și la anularea unor legi nepopulare privind piața muncii.

### Vezi și... ### Spania a preluat președinția UE. Prima vizită a premierului spaniol este în Ucraina, în semn de susținere

Ce spun sondajele?

Diferențele dintre principalii protagoniști s-au micșorat pe măsura apropierii votului, dar principalul favorit rămâne Partidul Popular. El ar trebui însă să facă alianță cu Vox pentru a forma o majoritate durabilă, evitând alegerile. Ultimele sondaje arată că PP ar primi 33-36% din voturi, iar socialiștii în jur de 29%. Vox și Sumar sunt cotate fiecare cu 12-13%.

Ar putea fi vreun impact pentru Moldova și aspirațiile ei europene?

Alegerile din Spania vin la nici o lună după ce țara a preluat președinția rotativă a UE, pe 6 luni. La summitul de la Bulboaca, ținut la câteva zile după anunțarea alegerilor anticipate, premierul spaniol a evitat subiectul. Liderii UE au insistat că Spania este „bine pregătită” pentru președinție, indiferent de alegeri. Comentatorii de presă au spus însă că „este evident că președinția va fi afectată” (El Pais), căci vor fi schimbați miniștri și mulți alți oficiali. Eventuala venire la putere a dreptei, inclusiv extremei-drepte în Spania ar putea avea – ca în orice altă țară - un efect negativ în privința legislației pentru străini și crea o atmosferă mai ostilă față de ei.

### Vezi și... ### Cum va influența președinția spaniolă a UE deschiderea negocierilor de aderare pentru R. Moldova?

Câteva teme principale

Drepturile LGBT și problemele de gen, notează BBC, au devenit o chestiune de campanie proeminentă. PP și Vox au criticat noile legi privind drepturile persoanelor trans și avorturile. Ei au criticat de asemenea legea „Numai da înseamnă da”, referitoare la viol, votată inițial într-o formă ce a permis reducerea pedepsei pentru 1000 de violatori – dar apoi rectificată, după ce socialiștii și-au cerut scuze.

Naționalismul. Opoziția de dreapta l-a acuzat pe premierul Sánchez că face concesii separatiștilor grațiind militanți pro-independență și ușurând pedepsele pentru delictul de separatism. Socialistul a fost criticat de asemenea pentru colaborarea cu formațiunea bască Bildu, condusă de un politician condamnat pe vremuri pentru crime comise de gruparea militantă Eta.

Altă temă de campanie a fost schimbarea climaterică, pentru a cărei combatere se declară toate partidele importante, cu excepția Vox. Economia a fost estompată ca temă într-o perioadă de creștere economică importantă și inflație mai scăzută decât în alte țâri europene. Șomajul rămâne însă în Spania la cota cea mai înaltă din UE (12,7%).

O temă de dispută în campanie a fost ținerea alegerilor în mod netradițional în plină vară. Șeful PP Feijóo a promis că dacă ajunge la putere va interzice asemenea planificări prin lege.

Mulți comentatori spun că deznodământul alegerilor spaniole depinde de votul sutelor de mii de indeciși și de disponibilitatea Partidului Popular de a face alianță cu extremiștii de dreapta din Vox, riscând adâncirea diviziunilor interne și pierderea de alegători moderați.