Familia tradițională, temă de campanie politică

Familia tradițională, temă de campanie politică

Nu rediscutarea legilor justiției va fi prioritară la începutul sesiunii parlamentare de toamnă, ci organizarea referendumului pentru familia tradițională. Era un fel de a-i răspunde președintelui Iohannis care ar fi vrut ca în sesiunea viitoare legile justiției să revină în Parlament pentru modificare. Însă nu de acestea are nevoie liderul PSD, ci de o temă națională, care să-i asigure scutul uman împotriva acestor legi. Acum o lună, tema mitingului PSD din București au fost statul paralel și noua securitate. La alegerile de anul viitor tema centrală ar putea fi chiar cea a familiei tradiționale.

În prima săptămână a lunii septembrie, spune Dragnea, Senatul ar urma să voteze pentru această inițiativă, iar referendumul propriu-zis ar putea fi organizat cândva, către sfârșitul lunii sau în prima jumătate a lui octombrie. Ar mai fi de clarificat anumite aspecte referitoare la parteneriatul civil, spune șeful PSD, care afirmă că este necesară și o asemenea lege pentru că nu este intolerant și „orice român trebuie să aibă posibilitate să trăiască cum vrea, fără să deranjeze pe altcineva.” Dar toleranța celui mai puternic om din coaliția majoritară se isprăvește când vine vorba despre posibilitatea ca un cuplu homosexual să adopte un copil, posibilitate cu care moralistul Liviu Dragnea nu este de acord.

În 2016 peste patruzeci de fundații, asociații, reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe și ai altor culte organizau strângerea de semnături pentru modificarea Constituției. Toate acestea s-au asociat sub umbrela Coaliției pentru Familie, în a cărei conducere recunoaștem persoane din zona naționalist-conservatoare a societății. Semnatarii propuneau modificarea articolului 48 aliniatul 1 al legii fundamentale pentru a se specifica acolo că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.”

Depunerea celor douăsprezece mii de dosare conținând listele cu cele trei milioane de semnături a fost un adevărat spectacol mediatic, iar scrisoarea lungă de 30 de metri trimisă de organizatori parlamentarilor a jucat un rol important. Motivele invocate au un iz apocaliptic. Societatea se degradează și, odată cu ea, nucleul ei de bază, familia care „stă la baza civilizației”. Rolul pe care și-l asumă Coaliția pentru familie este înger păzitor al valorilor familiale care se identifică cu însăși civilizația. E o viziune cu care chiar și Academia Română se declară de acord, când se împotrivește tocmai din aceste motive, strategiei de educație parentală propusă de Ministerul Educației, printr-un discurs care leagă familia tradițională de centenarul Unirii.

Dosarul fusese depus în octombrie 2015 la Senat și publicat în Monitorul Oficial în noiembrie. Conform legii, în șase luni de atunci Coaliția ar fi trebuit să strângă cinci sute de mii de semnături. I-au trebuit doar cinci luni pentru a strânge de șase ori mai multe decât avea nevoie. Din mai 2016 referendumul pentru familie a fost temă de campanie electorală, dar și un cartof fierbinte pe care politicienii și l-au pasat de la unul la altul, iar anul trecut chiar s-a votat în parlament pentru organizarea acestuia.

Au fost multe încercări de modificare a constituției, unele dintre ele reușite. Referendumul din 2009, organizat odată cu alegerile prezidențiale, consulta electoratul în legătură cu reducerea numărului de parlamentari la maxim 300 și trecerea la un parlament unicameral. A fost un referendum cerut de președintele de atunci, Traian Băsescu. Criticat de mai multe organizații nonguvernamentale pentru că președintele era în postura de actor în cursa prezidențială, dar și autor, și arbitru în organizarea referendumului, consultarea populară a fost un succes la limită. Odată ce propunerile au fost aprobate prin vot, Parlamentul ar fi trebuit să se pună în mișcare. Nu a urmat nimic după aceea. PNL a fost singurul partid care a propus un proiect eșuat pentru reducerea numărului de aleși însă într-un parlament bicameral.

Dragnea lansează ideea referendumului pentru familie, în primul rând, ca reacție la decizia luată acum o săptămână de Curtea Constituțională referitoare la cuplurile homosexuale. Judecătorii au admis sesizarea cu privire la dreptul cuplurilor homosexuale la liberă circulație și ședere pe teritoriul României. „Nu ne-am pronunțat cu privire la recunoașterea căsătoriei,” spunea Valer Dorneanu, președintele Curții, după încheierea acelei ședințe. Ar fi fost doar punerea în practică decizia Curții de Justiție Europene care stabilea la începutul lunii iunie că țările UE nu pot interzice dreptul de ședere al unui cetățean al Uniunii căsătorit cu un partener dintr-o țară nemembră a Uniunii. Această decizie fusese dată în cazul cuplului Coman-Hamilton căsătorit într-o țară europeană care recunoaște acest tip de familie.

Decizia Curții Europene de Justiție nu obliga România la recunoașterea acestui tip de căsătorie, însă a încins spiritele. După anunțul deciziei luate de Curtea Europeană de Justiție, Partidul Noua Dreaptă a organizat un anemic marș pentru susținerea familiei tradiționale. Era chiar în ziua în care de pe un bulevard paralel pornea Bucharest Pride, o paradă în sprijinul mișcării LGBT dedicată în fapt cuplului Coman-Hamilton, primii care au reușit să obțină o victorie de acest tip împotriva legilor românești.

Partidul Noua Dreaptă la un eveniment pentru susținerea familiei tradiționale

Tema familiei tradiționale a avut, deocamdată, mai degrabă efecte politice. În Uniunea Salvați România, vedeta alegerilor din 2016, apele s-au despărțit atunci când, în mai 2017, s-a discutat cum ar trebui să voteze în Camera Deputaților pe tema familiei tradiționale. După discuții contradictorii care au dus la scindarea partidului, jumătate dintre reprezentanții în Cameră (adică 15) au votat împotrivă.

Reacția liderilor PNL în cazul votului din Cameră a fost confuză. Unii s-au abținut (prim-vecepreședinta partidului Raluca Turcan, de pildă). Președinta Tineretului liberal, Mara Mareș, a votat împotrivă susținând că se împotrivește vehement oricărei intruziuni în viața personală a oamenilor: „Votul meu de astăzi a fost conform conștiinței și anume împotriva acestui demers de declanșare al unui referendum pe tema familiei tradiționale”, scria ea pe pagina de socializare. În septembrie trecut, Ludovic Orban critica cu jumătate de gură referendumul, spunând că ar putea să fie organizat pentru teme cu adevărat importante (cum ar fi traseismul politic), însă că este un susținător al familiei tradiționale, pentru că „fiind un om credincios asta este lăsat de la Dumnezeu, asta e forma în care practic noi, oamenii, suntem chemaţi să ne aşezăm în viaţă.”

Nu se știe dacă făcea această declarație pentru că e într-adevăr dedicat vieții de familie sau doar pentru a nu pierde teren în fața lui Dragnea care anunța încă de acum un an că partidul său e decis pentru referendum. De altfel votul aleșilor pentru forma noului articol constituțional a fost, în mai 2017, zdrobitor: 232 pentru și 22 împotriva. Ultima redută este, așadar, Senatul unde Liviu Dragnea mizează pe sprijinul lui Tăriceanu (UDMR s-ar părea că va părăsi barca majorității înclinând-o periculos). Însă în august e timp suficient pentru negocieri iar partidele din opoziție ar putea vota din nou în favoarea acestei modificări constituționale.

Dar Liviu Dragnea nu readuce această temă în discuție doar pentru că e preocupat de soarta familiei, ci și pentru că se apropie alegerile și este clar că, așa cum cele mai importante teme de discurs ale PSD din ultimii ani au fost naționalismul și șovinismul (chiar antisemitismul în cazul manifestațiilor din Piața Victoriei puse în sarcina lui George Soros), la europarlamentarele și prezidențialele de anul viitor vedeta propagandei de partid ar putea fi tema familiei tradiționale, chiar dacă (sau tocmai pentru că) este o temă anti-europeană. Și-apoi cum poate fi celebrat altfel anul Marii Uniri decât prin apărarea valorilor tradiționale? Dar poate, mai mult și mai mult, Dragnea a făcut acest anunț pentru că președintele Iohannis a declarat nu demult că nu-și dorește referendumul pentru familia tradițională pentru că este un om tolerant și nu poate suporta discriminările. Însă, a adăugat el, fiind o inițiativă cetățenească „Parlamentul este cel care va decide dacă va face referendumul.”

Pe de altă parte, președintele Iohannis ar fi vrut un referendum pentru independența justiției. A vorbit în mod repetat despre acesta, ultima dată la începutul lunii trecute. Între timp, sesizarea sa la Legea referendumului a fost declarată ca inadmisibilă de Curtea Constituțională, o altă înfrângere spectaculoasă din ultima lună. Președintele a trebuit s-o promulge zilele trecute. Legea e importantă și pentru că stabilește în ce condiții se poate organiza un referendum pentru modificarea Constituției. Liviu Dragnea susținea că sesizarea prezidențială pe tema legii referendumului nu era decât un tertip care urmărea să amâne organizarea celui pentru familia tradițională, însă că acum, după ce a fost înlăturat și acest obstacol, referendumul poate fi organizat fără probleme. Se așteaptă la o prezență de masă și o majoritate care să voteze pentru noul articol constituțional. Ar fi o încununare a eforturilor Coaliției pentru Familie, dar și o ocazie de verificare a popularității PSD înaintea tururilor de scrutin care urmează. E felul PSD de a le da șah-mat celor care-l acuză de politizarea justiției, de abuzuri și corupție, în mare parte tocmai aceia care sunt împotriva modificării articolului 48 din Constituție și pentru o soluție tolerantă și permisivă.