Au mai rămas cinci săptămîni pînă la alegerile parlamentare din Germania. Din cele 48 de partide care şi-au desemnat candidaţii pentru Bundestag doar 6 vor avea şanse să intre pe 24 septembrie în parlament.
Potrivit ultimelor sondaje, date publicităţii în aceste zile, Uniunea Creştin-Democrată şi Uniunea Creştin-Socială – bavareză (CDU/CSU) vor acumula între 39 şi 40 la sută din voturi, ceea ce înseamnă că Angela Merkel va rămîne şi în următoarea legislatură în fruntea guvernului federal. Rivalul creştin-democraţilor, Partidul Social-Democrat (SPD), este cotat cu 24-25 de procente.
Your browser doesn’t support HTML5
Febră electorală în Germania
Dacă cifrele se vor adeveri, atunci şansele candidatului social-democrat la funcţia de cancelar, Martin Schulz, sînt egale cu zero. În cazul unei reeditări a actualei coaliţii creştin-democrat/social-democrate, Schulz ar putea ocupa eventual postul de vicecancelar. În contextul ecuaţiilor privind o viitoare coaliţie se vorbeşte şi despre posibila intrare într-un viitor guvern al Partidul Ecologist (Bündnis 90/Die Grünen) sau al Partidului Liberal (FDP). Pentru ecologişti ar vota între 7 şi 8 la sută dintre cei chemaţi la urne, iar pentru liberali între 8 şi 9 la sută.
Afiş electoral la Berlin
În afara acestor partide care ar putea să devină partenere într-o viitoare coaliţie guvernamentală tripartită, în Bundestag vor mai intra două partide, ocolite de formaţiunile tradiţionale, amintite mai sus. Este vorba despre gruparea eurosceptică, militant islamofobă, anti-migraţionistă şi naţionalist-autoritară, Alternativa pentru Germania (AfD), pentru care ar vota între 7 şi 8 procente din electorat, şi despre postcomuniştii din Partidul Stîngii care ar putea cîştiga între 8 şi 9 % din voturi.
Deoarece economia Germaniei este prosperă, între programele partidelor tradiţionale există doar diferenţe nesemnificative în ceea ce priveşte eventuale reforme moderate şi care nu ating sistemul actual. Social-democraţii promit mici schimbări în domeniul impozitării, creştin-democraţii se axează pe crearea de noi locuri de muncă şi reducerea şomajului. Toate aceste partide se pronunţă pentru continuarea procesului de integrare europeană.
Tema migranţilor este marginală şi este instrumentalizată doar de populiştii Alternativei pentru Germania (AfD) (sau de grupări radicale de dreapta, marginale, ca, de exemplu, Partidul Naţional-Democrat din Germania – NPD) care duc o campanie cu evidente accente xenofobe, vizibilă şi pe afişele electorale.
Afişe electorale
În ceea ce priveşte politica faţă de Rusia, doar Partidul Liberal s-a pronunţat pentru reducerea sancţiunilor contra acestei ţări.
Faptul că fostul cancelar social-democrat, Gerhard Schröder, a acceptat să preia un post în cadrul concernului rus de stat, Rosneft, a fost aspru criticat de către Angela Merkel şi ar putea deveni muniţie electorală în faza fierbinte a campaniei. Pentru a contracara această posibilitate, candidatul social-democrat la funcţia de cancelar, Schulz, a anunţat că va cere investigarea participării indirecte a fundaţiei „Konrad Adenauer” la campania electorală a creştin-democraţilor.
Atît Merkel, cît şi Schulz au reacţionat cu vehemenţă faţă de încercările Turciei de a influenţa direct alegerile din Germania. Asta după ce preşedintele turc Erdoğan a lansat un apel adresat cetăţenilor germani de etnie turcă, cerîndu-le să nu voteze cu creştin-democraţii, social-democraţii sau ecologiştii, pentru că aceste formaţiuni ar fi ostile Turciei. Apelul lui Erdoğan, adresat celor 1,3 milioane de turci din Germania, a fost calificat de către deputata creştin-democrată, de origine turcă, Cemil Giousouf, drept „paranoic”.