Fostul ministru ucrainean al Apărării, Fedorov, cere alegeri în timpul războiului: „Democrația nu poate fi ostatică a Rusiei”

Un protest față de demiterea lui Mihailo Fedorov, la Kiev, 31 iulie 2026

Fostul ministru al Apărării din Ucraina, Mihailo Fedorov, a cărui demitere, luna trecută, a declanșat proteste, s-a adresat cetățenilor ucraineni printr-un mesaj video în care a criticat corupția din timpul războiului, a avertizat asupra unei crize sistemice de guvernare și a cerut găsirea unei modalități de organizare a alegerilor, în ciuda invaziei ruse aflate în desfășurare.

Declarațiile lui Fedorov, considerat unul din cei mai populari politicieni ucraineni, au venit în seara zilei de 18 august, la scurt timp după ce președintele Volodimir Zelenski a cerut Parlamentului să confirme în funcția de ministru al Apărării pe actualul ministru interimar, Evhen Hmara. Votul este așteptat pe 19 august.

Mesajul său ar putea spori presiunea asupra lui Zelenski, care continuă să beneficieze de un sprijin public considerabil, dar care s-a confruntat cu scandaluri de corupție și cu întrebări privind motivele recentelor remanieri guvernamentale și în conducerea armatei.

Susținătorii lui Fedorov au organizat proteste față de decizia lui Zelenski de a-l demite, manifestațiile continuând de mai bine de o lună în mai multe orașe.

Zelenski a fost ales pentru un mandat de cinci ani în 2019, însă legea marțială, instituită după declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei în februarie 2022, a împiedicat până acum organizarea alegerilor.

„Democrația nu poate fi ținută ostatică de Rusia. Luptăm tocmai pentru că vrem să rămânem un stat european liber. Prin urmare, trebuie să găsim un mecanism legal, sigur și realist care să permită Ucrainei să restabilească un proces democratic deplin chiar și în condițiile unui război prelungit”, a declarat Fedorov.

„Este dificil”, a continuat el. „Trebuie să garantăm dreptul de vot pentru militari, pentru milioane de ucraineni aflați în străinătate și pentru persoanele din regiunile de pe linia frontului. Trebuie să asigurăm securitatea procesului electoral, independența instituțiilor și încrederea în rezultat.”

Fedorov a subliniat că fenomenul corupției din timpul războiului nu reprezintă doar o problemă financiară, ci și o chestiune ce ține de „capacitatea de a supraviețui și de a câștiga”, afirmând că Ucraina se confruntă cu o criză sistemică de guvernare.

Ministrul britanic al Apărării, John Healey (stânga), discută cu ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov (dreapta), după o reuniune NATO, la Bruxelles, Belgia, 12 februarie 2026

În ceea ce pare a fi o critică indirectă la adresa lui Zelenski, Fedorov a spus că ucrainenii au acordat întotdeauna guvernului un important credit de încredere, mai ales în timpul războiului, iar acest lucru reprezintă „o responsabilitate uriașă pentru orice guvern”.

„Pentru că încrederea nu înseamnă dreptul de a face orice fără explicații. Ea reprezintă obligația de a fi și mai sincer cu societatea”, a spus fostul ministru.

„Aici ar trebui să existe un principiu simplu al unui nou contract social: cetățeanul are încredere în stat, iar statul vorbește sincer cu cetățeanul”, a adăugat Fedorov.

Criza politică și demisia lui Fedorov

Zelenski l-a demis pe Fedorov pe fondul unui pretins conflict dintre ministrul Apărării, cunoscut pentru orientarea sa spre tehnologie și aflat în funcție de doar șase luni, și comandantul-șef al armatei, generalul Oleksandr Sîrski. Acesta din urmă a fost, la rândul său, demis de președinte câteva zile mai târziu, după mai bine de doi ani în funcție.

Parlamentari din Rada Supremă au declarat pe 18 august că Zelenski a înaintat spre aprobare legislativului candidatura lui Hmara, general-maiorul care îndeplinea, din ianuarie, funcția de șef interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU).

Este așteptat un vot atât pentru numirea lui Hmara, cât și pentru reconfirmarea lui Andrii Sîbiha ca ministru de Externe, funcție pe care acesta o deține din septembrie 2024.

Aprobarea legislativului pentru cele două poziții este necesară deoarece Zelenski a declanșat remanierea întregului cabinet după ce a demis-o din funcția de premier pe Iulia Sviridenko, la 12 iulie, și a desemnat un nou prim-ministru, Serhii Korețki, fostul șef al Naftogaz.

Demiterea lui Fedorov, în vârstă de 35 de ani, a provocat însă cel mai puternic ecou în Ucraina. În perioada scurtă cât a ocupat funcția de ministru al Apărării, el a promovat mai multe reforme importante pentru armată. Printre acestea s-a numărat extinderea semnificativă a producției de drone, inclusiv a celor capabile să lovească ținte la distanțe mari în Rusia.

În ciuda protestelor de amploare față de demiterea lui Fedorov, Zelenski a mers mai departe cu schimbările din conducerea armatei. Mihailo Drapatîi a fost numit comandant-șef al Forțelor Armate, iar Evhen Hmara a fost propus pentru funcția de ministru al Apărării.

Fedorov a spus că ar fi refuzat alte funcții oferite de Zelenski și că nu va accepta decât revenirea la conducerea Ministerului Apărării.

Schimbările din conducerea de la Kiev au loc în timp ce Ucraina lansează cu succes atacuri cu drone și rachete la mare distanță în adâncul Rusiei, dar se confruntă, totodată, cu un deficit grav de rachete pentru apărarea antiaeriană. Situația este agravată, în parte, de reducerea livrărilor de rachete pentru sistemele americane Patriot, după izbucnirea războiului dintre SUA, Israel și Iran în februarie.

Cu informații de la Serviciul ucrainean al RFE/RL, Reuters și BBC

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.