Autoritățile din Austria au refuzat statutul de refugiat pentru două femei afgane care au solicitat azil în 2015 și 2020. Acestea au contestat refuzul la Curtea Supremă Administrativă din Austria, care, la rândul său, a solicitat o decizie din partea CEJ, instanța supremă a Uniunii Europene.
„Nu este necesar să se stabilească faptul că există riscul ca solicitantul să fie supus în mod real și specific unor acte de persecuție dacă se întoarce în țara sa de origine", a declarat CEJ în hotărârea sa, citată de Reuters. „Este suficient să se ia în considerare doar naționalitatea și sexul acesteia".
Ministerul austriac de Interne nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea agenției Reuters.
De când talibanii islamiști afgani au revenit la putere în 2021, ei au restricționat drepturile femeilor, inclusiv prin limitarea școlarizării, a dreptului de a munci și a restrângerii independenței generale în viața de zi cu zi a femeilor.
În august, talibanii au elaborat un lung set de norme care reglementează moralitatea în conformitate cu sharia (legea islamică). Regulile sunt puse în aplicare de Ministerul Moralității, care afirmă că a reținut mii de persoane pentru încălcări.
- Te-ar putea interesa și: Germania începe să deporteze afgani, chiar dacă în țara lor sunt la putere fundamentaliștii
Șeful Organizației Națiunilor Unite pentru drepturile omului a cerut talibanilor să abroge un set de legi „atroce" care, în opinia sa, încearcă să transforme femeile în „umbre”.
Una dintre femeile respinse în Austria, numită AH în documentele judiciare, a fugit prima dată din Afganistan în Iran împreună cu mama și surorile sale la vârsta de aproximativ 13-14 ani, după ce tatăl său dependent de droguri a încercat să o vândă pentru a-și finanța dependența, potrivit unui document judiciar care descrie afirmațiile lui AH.
Cealaltă, identificată ca FN, născută în 2007, nu a trăit niciodată în Afganistan. Ea și familia sa au locuit în Iranul vecin fără permise de ședere, ceea ce înseamnă că nu aveau dreptul să muncească, iar ea nu putea primi o educație. Ea a fugit din Iran înainte de a depune o cerere de azil în Austria.
„Ea (FN) a declarat că, dacă s-ar întoarce în Afganistan, ca femeia ar fi expusă riscului de răpire, nu ar putea merge la școală și ar putea fi în imposibilitatea de a se întreține fără familia ei", se arată într-un document al CEJ.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te