„Femeilor le este foarte greu în politica din R. Moldova”

Rezultatele recentelor alegeri parlamentare au recompensat eforturile de durată ale promotorilor egalității de gen, mai ales după ce prezidențialele din toamna trecută au adus la putere, pentru prima dată în istoria R. Moldova, o femeie. Doar că „prețul” plătit pentru această izbândă a fost exagerat, afirmă apărătoarele drepturilor omului, membre ale Platformei Egalitate de Gen. Majoritatea femeilor implicate în campania electorală s-au văzut silite să înfrunte discursuri sexiste, discriminatorii sau chiar instigatoare la ură. Lilia Brehova este implicată de peste un deceniu în activități politice. În prezent, deține deja al doilea mandat de primar al satului Gura Bâcului. Ea spune că urmărește cu mâhnire modul în care se desfășoară campaniile electorale în R. Moldova. S-au schimbat prea puține lucruri în ceea ce privește comportamentul concurenților electorali:

„Femeilor le este foarte greu în politica din R. Moldova”

„Atunci când am învins pentru primul mandat, am fost foarte mult atacată din cauza faptului că vorbesc rusa. Mulți îmi spuneau în bătaie de joc: rusoaica sau venetica! Însă asta nu a făcut decât să-i mobilizeze pe oamenii care știau cât de mult bine pot să aduc satului. Până a deveni primar, eram foarte activă. Ajutam copii din sat, familiile cu venituri modeste. După primul mandat, sătenii mi l-au încredințat și pe al doilea. În general, concluzia mea este că femeilor le este foarte greu în politica din R. Moldova. Foarte des sunt umilite fără motiv.”

Spre deosebire de campaniile precedente, când femeile erau incluse în liste electorale „de ochii lumii”, în prezent, acestea au ajuns pe locuri sigure cu șansa să ajungă în Parlament, constată președinta Clubului „50/50”, Loretta Handrabura, fostă vice-ministră a Educației. În Legislativul de la Chișinău, astăzi, patru din zece deputați sunt femei. Temerea Lorettei Handrabura e ca, în pofida numărului satisfăcător de femei în Parlament, acestea să rămână în umbră, cum s-a întâmplat și în campania electorală. Chiar dacă au reprezentat 47% din totalul candidaților la funcția de deputat, femeile au fost practic absente din cadrul dezbaterilor electorale, acestea fiind în mare parte dominate de bărbați. În plus, și discursurile discriminatorii și sexiste au vizat în mare parte femeile, atrage atenția Loretta Handrabura:

„Deci, pe foarte puține femei le-am văzut în auditorii media care prindeau foarte mult electoratul. Eu cunosc, și plecăciune tuturor femeilor care făceau campanii în teritoriu, dar trebuie să înțelegem că este foarte important contactul direct. Trebuie să depășim emoțiile și să intrăm în dezbateri electorale, mai cu seamă că toate televiziunile erau deschise. Uneori aveam senzația că și formațiunile nu reușeau să acopere în același timp invitațiile pe care le aveau. Eu știu că în interiorul tuturor formațiunilor sunt candidate valoroase, care sunt sigură au și un discurs.”

Expertele din cadrul Platformei Egalitate de Gen susțin că discursurile sexiste și discriminatorii în adresa femeilor sunt îngrijorătoare și pentru că, indirect, au un impact major asupra violenței domestice. De ce? Pentru că-i încurajează pe cei care cred că locul femeii e la bucătărie, că femeile nu au ce căuta în politică sau, mai grav, că opinia lor nu contează, observă Veronica Lupu, expertă în drept, vicepreședinta Platformei Egalitate de Gen. Ea consideră că înăsprirea sancțiunilor pentru indivizii care promovează discursurile sexiste și instigatoare la ură, i-ar putea tempera:

„Să avem exemple de pedepse reale, fiindcă a dăuna, a agresa în campaniile electorale, dar și în afara acestora, un membru al echipei sau un candidat electoral asta ar însemna să-i dăunezi grav integrității psihice, morale și intelectuale. În aceste cazuri, pedepsele sunt foarte dure. Regret că spun asta, dar noi toți trebuie să învățăm să avem un comportament omenesc în campaniile electorale și să ne reamintim că există norme care trebuie respectate în campanii și în afara lor.”

Apărătoarele pentru drepturile omului speră că prezența la guvernare a politicienilor care cunosc pe propria piele ce înseamnă să fii discriminat în bază de gen sau ce impact poate avea o declarație sexistă, vor pune umărul la promovarea normelor legale ce ar pedepsi discurile instigatoare la ură. O lege cu asemenea clauze fusese adoptată în prima lectură în Parlamentul anului 2016, dar s-a împotmolit în drum spre lectura finală.