Despre asumarea (i)responsabilității scrie Veaceslav Negruța pentru Gazeta de Chișinău. El scrie că guvernul și-a asumat răspundere pentru un pachet din patru legi care vizează legea salarizării în sectorul public, precum și cele trei legi bugetare anuale: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor în medicină. Doar că asumarea răspunderii s-a făcut pe seama unor modificări care puteau fi trecute cu ușurință în procedură standard prin parlament, cu dezbateri și susținerea unei majorități de voturi confortabilă pentru guvernare, consideră Negruța. „Cu alte cuvinte, Dodon a încercat să-și refacă mai multe poziții pierdute în această perioadă de gestionare confuză a pandemiei și de decizii nechibzuite la nivel de guvernare, implicând plenar guvernul în propriile jocuri și generând o nouă porție de populisme electorale deșarte și neacoperite financiar”, afirmă autorul.
Într-un editorial pentru Ziarul de Gardă Petru Grozavu scrie că de la independență încoace, ne-am jucat prea mult de-a statul și democrația și le-am iertat prea multe și de toate măscăricilor de tot soiul, aciuați de-a valma în politica moldovenească… Într-atât de multe, încât R. Moldova nu ne mai aparține azi sau ne aparține formal, consideră autorul. El scrie că odată și odată trebuia să ajungem și aici, din momentul in care, după 1994, marea intelectualitate, generația de aur a mișcării de eliberare națională a fost, treptat, scoasă de partide din circuitul politic, iar partidele au încăput pe mâna unor cămătari politici, care și-au făcut interesele, speculând idealuri. „Am ajuns în punctul critic, din care nu ne-a mai rămas de ales decât una din două: fie intrăm cu toții sub lege, fie renunțăm la acest stat”, subliniază Grozavu.
61 de deputați și interzicerea traseismului nu înseamnă un Parlament mai curat, scriu jurnaliștii portalului Sic.md. După ce și-au pierdut majoritatea în Parlament, socialiștii au scos din sertar vechea propunere a lui Vlad Plahotniuc de a modifica Constituția și a reduce numărul de deputați de la 101 la 61, se scrie în material. La pachet, socialiștii propun interzicerea traseismului, se menționează în articol. Totuși, interzicerea traseismului și reducerea numărului de deputați e o reformă care nu abordează cauzele reale ale corupției din Parlament, se subliniază în articol. Dimpotrivă, asta va avantaja partidele mari sau bogate, va slăbi partidele mici de opoziție, va reduce pluralismul politic, va limita independența individuală a deputaților în favoarea influenței grupurilor de interese care i-au băgat în Parlament, fără a reduce accesul celor corupți la procesul electoral, se mai explică. „Pe scurt, reforma propusă de PSRM este un pas spre o republică oligarhică în sensul clasic al termenului”, se conchide în articolul de pe SIC.md.
Într-un articol de analiză pentru portalul Noi.md, Victor Surujiu scrie că în Moldova s-a revenit la ideea extinderii împuternicirilor Serviciului Fiscal de Stat (SFS), care în scurt timp ar putea obține dreptul de a efectua operațiuni speciale și urmăriri penale pentru diverse infracțiuni economice. El a explicat că în zona de interese ale noii subdiviziuni specializate vor intra evazioniștii fiscali de toate culorile, pseudoantreprenorii și răuvoitorii care au prejudiciat bugetul de stat sau au comis alte infracțiuni cu caracter economic. În același timp, autorul afirmă că unii experți au atras atenția asupra faptului că relația statului cu contribuabilul trebuie să fie sănătoasă, bazată pe prezumția conștiinciozității acestuia. „O altă abordare nu înseamnă colaborare, ci îi pune pe toți antreprenorii în poziția de bănuiți în fața organelor represive, rolul cărora încearcă acum să și-l revendice și SFS”, consideră Surujiu.
IPN scrie că accesibilitatea persoanelor cu dizabilităţi este în continuare limitată. Autoritățile publice, dar şi cetăţenii uită că, fără asigurarea condițiilor de accesibilitate fizică şi informațională, multe schimbări pozitive în societate nu pot avea loc, a remarcat Vitalie Meşter, director executiv al Centrului de Asistenţă Juridică pentru Persoane cu Dizabilităţi. „Declaraţiile, briefingurile, conferinţele de presă făcute live de către autorităţile publice centrale, începând cu membrii comisiei stării de urgenţă nu sunt însoţite de traducător în limbajul semnelor. Altfel, persoanele cu deficinţe de auz nu au acces la informaţiile de ultimă oră ce ţin de prevenirea şi combaterea răspândirii infecţiei COVID-19”, a spus Vitalie Meşter.
TV8 citează un experți în sănătate care afirmă că nu se va renunța la măști prea curând. Unul dintre experții citați, Eric Toner, afirmă că până când va exista un vaccin, cea mai bună apărare este păstrarea distanței sociale și purtatul măștilor. „Dacă îţi acoperi faţa, atât pentru tine, cât şi pentru cei cu care interacționezi, riscul de transmitere scade”, se scrie în material.