Your browser doesn’t support HTML5
Într-un articol pentru Deutsche Welle se scrie că UE a făcut un efort fără precedent de redresare economică a țării. „Republica Moldova mai obține din partea UE o șansă de revenire la normalitate, după ce a fost furată de propriii conducători și ruinată economic de pandemie”, se scrie în material. În opinia analistului politic Ion Tăbârță, citat în articol, asistenţa UE va depinde foarte mult „de culoarea guvernului pe care îl vom avea la Chişinău după alegerile parlamentare anticipate”. „Dacă vom avea un guvern pro-european autentic, ce îşi doreşte reforme, UE va veni cu toată susţinerea pentru Moldova. Iar susţinerea pe care o are acum Maia Sandu - această deschidere - arată o dată în plus că blocajele apăreau din cauza politicienilor de la noi”, a comentat Tăbârță.
Introducerea pragurilor electorale îngreunează procesul distribuirii proporționale a mandatelor concurenților electorali, constată Igor Boțan, director executiv „ADEPT”, citat de IPN. În opinia sa, formula care se aplică pentru distribuirea exactă a mandatelor după excluderea concurenților care nu depășesc pragul electoral, favorizează formațiunile cu cele mai înalte rezultate din contul celor care nu au trecut pragul electoral. Boțan amintește că la distribuirea celor 101 mandate de deputați participă doar concurenții electorali ce depășesc pragul electoral: 5% – pentru partidele politice; 7% – blocurile electorale; 2% – candidații independenți.
Avocata Cristina Țărnă, citată tot de IPN, consideră că președinta Sandu folosește cazul Clima pentru a demonstra în campanie electorală necesitatea reformării sistemului judiciar. Mai mult, instanța de judecată ar putea anula decretul prezidențial și l-ar putea menține pe Clima la șefia Curții de Apel. În opinia lui Țarină se face o confuzie între oportunitate și legalitate. „Mulți oameni pot crede oportună această decizie, dar felul în care s-a luat această decizie este departe de a fi legală”, afirmă avocata.
Într-un editorial pentru Gazeta de Chișinău, Adrian Ciubotaru scrie pe un ton ironic că avem politicieni foarte principiali în Republica Moldova. „Nu a fost an electoral în RM fără această paradă a principialității, în realitate, un bal al orgoliilor și un bâlci al vanităților sterpe”, consideră autorul. El amintește că Suntem în preajma unor noi alegeri parlamentare și hamsterii noștri politici învârt în continuare aceleași roți. „Dragostea de patrie curge năvalnic prin arterele acestor gardieni ai suveranității moldovene, acoperind cu șuvoaiele ei orice neînțelegere din trecut”, scrie Ciubotaru. În opinia sa, încă nu e târziu pentru o mare coaliție pentru normalitate, pentru ieșirea din impasul generat de egoismul și nerozia politică a ultimelor trei decenii. „Rubiconul ar trebui trecut împreună. Legiunile se pot decima mai târziu”, conchide autorul.
Petru Grozavu scrie într-un editorial pentru ZdG că de la o zi la alta devine tot mai greu de prognozat ce va fi la alegerile de pe 11 iulie. Sondajele de opinii, care dau, periodic, pe final, același scor electoral cu PAS în frunte, PSRM-PCRM pe poziția a doua și Partidul Șor pe locul trei, creează, de fapt, mai multă confuzie decât claritate și lasă destul de mult loc pentru tot felul de speculații, afirmă autorul. Dar, posibil, și surprize, atât la scor final, cât și la finalitatea sau nefinalitatea scrutinului, după cum s-a mai întâmplat în cazul R. Moldova pe 5 aprilie 2009, subliniază Grozavu. „Politica este un joc în care, de obicei, regulile contează mai puțin sau nu contează deloc”, consideră autorul.
„Sponsorii bogați ai magistraților” – așa este intitulată o investigație semnată de Mariana Colun pentru portalul Anticoruptie.md, despre casele, apartamentele și zecile de mii de euro primite în dar de aceștia. Autoarea subliniază că fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a raportat în declarațiile de avere pentru anul trecut că a beneficiat de donaţii de la părinţi, socri, fraţi, surori sau alte rude apropiate. Experții citați afirmă că deseori, funcționarii din Republica Moldova raportează donații pentru a masca veniturile a căror proveniență nu pot să o demonstreze. Galina Bostan, președinta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, afirmă că ipocrizia sistemului a atins cote îngrijorătoare.