Deşi contribuie constant la dezvoltarea instituţiilor democratice şi la soluţionarea unor probleme pe care statul nu şi le poate asuma, organizaţiile societăţii civile din Republica Moldova suferă de o criză de legitimitate în rândul populaţiei. Doar 19 la sută dintre cetăţeni spun că au încredere în ONG-uri. Iar una din explicaţii ar fi criza de resurse umane și resurse de finanțare. Organizaţiile neguvernamentale, în marea lor majoritate au adoptat un model de funcționare dependent de finanțarea internațională, fără a menține o legătură strânsă cu comunitatea. Sunt doar câteva concluzii ale unui raport realizat de Asociaţia Promo-LEX. Detalii în interviul cu autorul studiului, expertul Florin Gîscă.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: cu Florin Gîscă
Europa Liberă: Aşadar, ați analizat într-un raport mediul în care activează organizaţiile societăţii civile în statele Parteneriatului Estic, inclusiv în Republica Moldova. Care sunt principalele concluzii la care aţi ajuns?
Florin Gîscă: „Principala concluzie ar fi că mediul de activitate, în primul rând, ca să fac așa, o mică introspecție a studiului, perioada la care se referă studiul sunt anii 2017-2018. Deci, noi facem o analiză retrospectivă și cele 10 domenii pe care le analizează studiul conțin peste 160 de indicatori legali și practici. Am constatat în general că, practic, toate cele 10 domenii prezintă indicatori problematici la standarde care nu sunt respectate. În unele cazuri pe unele domenii mai mult, pe altele mai puțin.”
Europa Liberă: Dacă ar fi să ne dați câteva exemple cu cele mai stringente probleme, să zic așa.
### Vezi și... ### Societatea civilă în căutarea unor surse de finanțare sustenabile
Florin Gîscă: „Păi începând de la înregistrare, de exemplu. Știm cu toții că în anul 2018 procedura de înregistrare a fost preluată de Agenția Servicii Publice de la Ministerul Justiției și statistica arată că 88 la sută din organizațiile care s-au înregistrat în anul 2018 au fost înregistrate într-un singur centru multifuncțional din Chișinău, ceea ce înseamnă că, practic, în celelalte centre raionale serviciul nu este accesibil din diverse motive. Explicația principală care ne-a fost oferită este că angajații, funcționarii care se ocupă de înregistrare până acum au fost implicați doar la înregistrarea organizațiilor comerciale și nu prea cunoșteau procedurile legate de organizațiile societății civile și atunci apăreau tot felul de probleme de procedură, fiindcă li se cereau organizațiilor alte acte sau taxe care se impuneau organizațiilor comerciale. Și atunci, am observat acest fenomen că, practic, aproape 90 la sută din toate organizațiile au mers la Chișinău să se înregistreze. Iarăși, la nivel de înregistrare, procedura în cazul organizațiilor necomerciale, organizațiilor societății civile implică, de exemplu, verificarea menirii procedurii care în cazul organizațiilor comerciale se face la ghișeu în câteva minute, iar în cazul organizațiilor societății civile se face în decurs de trei zile. Asta pentru că nu există un registru în care să fie verificate imediat, dar asta-i la nivel de procedură, ceea ce îngrijorează mai mult este la nivel de activitate, la nivel de drepturi și libertăți care trebuie să fie garantate mediului asociativ și unde au fost mai multe probleme. În primul rând, am asistat în anii aceștia, în 2017-2018, la un fel de război între liderii politici de la guvernare și societatea civilă; am observat o ostilitate față de organizațiile neguvernamentale manifestată chiar în anul 2017. În proiectul noii Legi privind organizațiile comerciale Ministerul Justiției a încercat să introducă niște articole prin care să limiteze activitatea organizațiilor finanțate din exterior, impuneau obligații suplimentare pentru raportare referitor la venitul conducătorilor organizației. Bine, aceste propuneri nu au trecut, pentru că atunci organizațiile neguvernamentale au intervenit prompt, mediul parteneriatului de dezvoltare la fel și atunci nu au fost admise aceste restricții.”
Europa Liberă: Dar credeți că au fost abandonate definitiv aceste intenții, simțiți o schimbare de abordare din partea noii guvernări?
Organizațiile locale care au adus critici la diverse proiecte de legi au fost marginalizate...
Florin Gîscă: „Deocamdată cred că este prea devreme, noua guvernare este doar pe jumătate, pentru că noi am avut declarații în sensul limitării activității organizațiilor finanțate din exterior inclusiv de la președintele Republicii Moldova, adică nu doar din partea președintelui Parlamentului. Și dacă președintele Parlamentului s-a schimbat, președintele Republicii Moldova nu s-a schimbat și atitudinea cred că rămâne aceeași, pentru că de la nivel înalt se dă tonul și la nivel mai jos. De exemplu, noi am avut cazuri când funcționari publici din instituțiile publice se refereau la organizațiile neguvernamentale ca la agenți străini, deși noi în legislație nu avem o astfel de definiție. În general nu este clar ce ar însemna acest lucru în contextul Republicii Moldova, însă noi toți înțelegem de unde vine această atitudine și modelele, practic, sunt împrumutate din țările din regiune care au o astfel de politică de promovare a unei societăți iliberale, de limitare cât mai mult posibil a posibilităților civile. La fel, la nivel practic, am văzut că organizațiile locale care au adus critici la diverse proiecte de legi pe parcursul anilor au fost marginalizate, membrii mai multor organizații ne-au spus că, din moment ce s-au expus public, au simțit că nu mai sunt invitați la tot felul de grupuri de lucru, la reuniuni, unde se discutau proiecte de decizie. Am asistat la zeci de cazuri când organizațiile neguvernamentale au fost ținta unor atacuri. Avem și un raport cu radiografia acestor atacuri de-a lungul anilor, în care au fost implicați atât lideri politici, cât și tot felul de bloggeri, vloggeri, media afiliată unor grupuri de interese sau unor partide politice. Practic, societatea civilă a fost ținta acestor atacuri și acest lucru cumulat evident cu alte acțiuni a dus la faptul că multe organizații au început să se teamă, au început să devină mai precaute, au început să-și cenzureze mesajele și să fie mai atente pentru ca să aibă posibilitatea să activeze fără tot felul de ingerințe și pentru a fi oarecum plăcute mediului, nu știu, celor care erau la guvernare.”
Europa Liberă: Da, dar pe de altă parte, unii spun că diverse ONG-uri sunt folosite în scop politic de diferite tabere - și de putere, și de opoziție. Cum se poate preveni acest fenomen și dacă considerați că e necesară o asemenea intervenție?
Florin Gîscă: „Da, există astfel de suspiciuni, uneori confirmate, alteori mai puțin confirmate legate de așa-zisele organizații loiale sau organizațiile neguvernamentale care, de fapt, sunt afiliate intereselor politice. Principalul factor care determină o astfel de situație este voința politică și atitudinea liderilor de la guvernare, pentru că ei favorizează, ei folosesc diverse pârghii pentru a favoriza astfel de organizații, pentru că, de exemplu, în anul 2018 a fost lansat un proces de achiziție pentru contractarea serviciilor de analiză a diverselor politici publice în valoare totală de 10 milioane de lei, care a fost interpretat de multe organizații ca un gest de a recompensa organizațiile loiale, pentru că au existat mari întrebări legate de transparență, de criteriile care au fost utilizate pentru a selecta acele organizații și în momentul în care mediul politic nu va utiliza instrumente de compensare și alte instrumente – ca să spunem așa, la unii să le dea cu bâta în cap, iar la alții să le dea bomboana – probabil că atunci o să putem vorbi de dispariția fenomenului. Până atunci, asta e situația. Da, într-adevăr, noi avem peste 12 mii de organizații și, evident, nu toate aceste organizații au aceeași părere, nu toate au aceleași viziuni și, da, tot timpul o să fie interpretări că una sau alta din organizații favorizează unul sau altul din interesele politice.”
Europa Liberă: ONG-urile rămân în marea lor majoritate dependente de finanțarea externă pe bază de granturi. Care sunt alternativele finanțării din exterior și ce ar trebui să se întâmple ca ele să fie viabile în viitorul apropiat?
Alternativa finanțării din exterior este la un nivel incipient...
Florin Gîscă: „Păi evident alternativa finanțării din exterior este dezvoltarea altor surse de finanțare. La noi aceste surse alternative sunt cam la un nivel incipient. Aici vorbim despre generarea de venituri, de exemplu, noi avem mecanismul 2% de semnare procentuală. Acest mecanism este de la început, al doilea sau al treilea an de implementare, este în creștere, dar ca volum de venituri pe care îl poate genera, el totuși nu este unul semnificativ. În general, o altă variantă ar fi suportul acordat de stat, adică finanțarea acordată de Republica Moldova, însă aici avem sprijinul despre care vorbeam mai sus, modalitatea în care criteriile și transparența de acordare a acestui sprijin financiar, mai ales că el nici nu poate fi suficient de mare ca să asigure necesitățile tuturor organizațiilor. Și atunci ajungem la niște resurse cum ar fi antreprenoriatul social sau filantropia pentru care avem legi în Republica Moldova, dar în cadrul antreprenoriatului încă nu avem un cadru normativ care să asigure funcționarea și să ofere beneficii într-adevăr semnificative pentru ONG-uri și atunci el rămâne neexploatat, iar în cazul filantropiei, practic, e o lege moartă, care nu dă beneficii celui care donează și în condițiile actuale, practic, noi am observat că cei mai mari beneficiari ai filantropiei sunt partidele politice și mai puțin organizațiile societății civile.”
Europa Liberă: Ce prognoze pe termen mediu aveți privind mediul de activitate a ONG-urilor? Se prevăd eventuale îmbunătățiri sau, dimpotrivă, regrese?
Florin Gîscă: „Judecând strict după indicatorii pe care i-am monitorizat în ultimii doi ani, tendința nu este una pozitivă, mai ales că în regiunea noastră sunt anumite state care găsesc tot felul de motive ca să limiteze activitatea societății civile. Evident că în cazul Republicii Moldova se leagă foarte multe speranțe de noua guvernare, se speră că au să fie schimbate metodele și că n-o să se mai recurgă la tot felul de măsuri de marginalizare, de sancționare, de terorizare a societății civile, pentru că noi am avut și cazuri când liderii din societatea civilă au fost interceptați, convorbirile lor au fost interceptate, cineva a găsit în birou dispozitive de ascultare. Deci, judecând după toate aceste lucruri, putem vorbi despre o tendință negativă, însă schimbarea guvernării, mai ales a unei guvernări care este pro-europeană și se declară pentru valorile democratice, pentru drepturile omului sperăm, evident, că toate aceste abateri vor fi rezolvate. Deci, ceea ce ține de voința politică sperăm că lucrurile vor reintra în normalitate și, mai ales, ne legăm speranța de adoptarea unui cadru legislativ, pentru că sunt niște legi, cum ar fi Legea privind organizațiile necomerciale, care ar trebui adoptată în a doua lectură, fiindcă ea în stă Parlament deja de aproape doi ani, a fost votată în prima lectură în 2018, așteptăm să fie votată în a doua lectură și da, ajustarea cadrului normativ care să asigure un mediu mai favorabil, dar și respectarea legislației în vigoare, pentru că avem probleme și la nivel de acces la informație, și la nivel de respectarea legislației privind transparența în procesul decizional și aici este vorba doar de respectarea normelor legale pentru a asigura dreptul tuturor de a putea participa.”