Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova în termeni reali a crescut în 2023 cu 0,7%, sub nivelul de 2% prognozat de FMI la momentul ultimei evaluări de program. Principala cauză a fost redresarea mai slabă a cererii interne, în special având în vedere consumul sectorului privat și investițiile, se spune în comunicatul emis de echipa FMI, după discuțiile purtate cu autoritățile de la Chișinău.
Economia Moldovei va continua să se redreseze în 2024, cu o creștere economică la nivelul de 2,6%, ceea ce este iarăși un nivel mai jos decât cel prognozat anterior, estimează experții.
„Printre riscuri se numără posibilitatea unor noi șocuri energetice sau un nou val de refugiați. Printre factorii favorabili se numără creșterea economică mai rapidă decât s-a anticipat în statele-parteneri comerciali ai Republicii Moldova, avansarea mai rapidă în direcția aderării la UE și accelerarea reformelor structurale”, se spune în comunicat.
- Te-ar putea interesa și: R. Moldova va putea exporta carne de pasăre proaspătă în Uniunea Europeană
Misiunea de evaluare susține că bugetul pentru anul 2024 va contribui la consolidarea mecanismelor de protecție socială, sprijinirea în continuare a securității energetice, precum și a investițiilor și reformelor care stimulează creșterea economică. „În condițiile în care inflația se încadrează în intervalul de variație țintit de BNM, politica monetară promovată este una adecvată. Flexibilitatea cursului de schimb și menținerea unor rezerve valutare suficiente vor juca un rol esențial pentru a ține piept șocurilor. Politica monetară trebuie să aibă în continuare ca scop menținerea stabilității prețurilor”, afirmă experții.
După discuțiile purtate cu oficialitățile de la Chișinău, echipa FMI a constatat că programul de țară s-a realizat conform obiectivelor trasate și, în general, în parametrii stabiliți, deși implementarea unor reforme structurale decurge cu întârziere.
„Autoritățile au respectat toate criteriile de performanță cantitative stabilite pentru 31 decembrie 2023. Au fost îndeplinite criteriile de performanță structurală stabilite pentru 31 decembrie 2023, care au vizat consolidarea administrării fiscale și finalizarea triajului întreprinderilor de stat. A fost adoptată Legea privind acțiunile climatice. Totodată, se atestă întârzieri în implementarea reformelor convenite în vederea consolidării autonomiei instituționale și a guvernanței BNM (termenul fiind stabilit pentru 31 decembrie 2023) și instituirii unei infrastructuri judiciare anticorupție, inclusiv un proces credibil de selectare a judecătorilor (termenul fiind stabilit pentru 31 martie 2024), deși se depun eforturi în acest sens”, se mai arată în comunicatul echipei FMI.
Programul autorităților moldovene, susținut de FMI prin mecanismele de finanțare ECF și EFF, are o durată de 40 de luni și a fost aprobat la 21 decembrie 2021. În luna mai 2022, FMI a majorat volumul total de creditare a Republicii Moldova la circa 783 milioane de dolari americani, din care circa 459 milioane de dolari au fost deja debursate.
În decembrie 2023, la cererea guvernului de la Chișinău, FMI a aprobat un nou program, susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și sustenabilitate (RSF), în valoare de circa 170 milioane de dolari, cu un termen de rambursare de 20 ani și o perioadă de grație de zece ani și jumătate. Actuala misiune a FMI a făcut și o primă evaluare a programului finanțat prin intermediul RSF.
📰 Europa Liberă este și pe Google News