Când talibanii au preluat puterea în 2021, au existat temeri că micile minorități nemusulmane din Afganistan ar putea dispărea.
După doi ani, aceste temeri se concretizează. Ultimul evreu cunoscut din Afganistan a fugit din țară la scurt timp după preluarea puterii de către talibani. Iar acum se crede că comunitățile sikh și hindusă s-au redus la doar o mână de familii.
În timpul regimului taliban, sikhii și hindușii s-au confruntat cu restricții severe, inclusiv în ceea ce privește vestimentația lor și li s-a interzis să își marcheze sărbătorile religioase în public, ceea ce i-a făcut pe mulți dintre ei să nu aibă altă opțiune decât să fugă din țara natală.
„Nu pot merge nicăieri liber”, spune Fari Kaur, una dintre ultimii locuitori sikhi rămași în capitala Kabul, pentru Radio Azadi al RFE/RL.
„Când ies, sunt forțată să mă îmbrac ca o musulmană, astfel încât să nu pot fi identificată ca sikh”, a spus ea, referindu-se la ordinul talibanilor ca toate femeile să poarte burqa sau niqab, care le acoperă cu totul.
Tatăl lui Kaur a fost ucis într-un atac sinucigaș împotriva locuitorilor sikhi și hinduși din orașul Jalalabad, în estul țării, în 2018. Se pare că atacul a determinat până la 1500 de sikhi să părăsească țara, inclusiv mama și surorile lui Kaur.
Locul unde a fost detonat un vehicul încărcat cu explozibil în timpul atacului împotriva unui templu sikh din Kabul, 18 iunie 2022.
Dar Kaur a refuzat să plece și a rămas în Kabul pentru a îndeplini visul tatălui ei de a termina școala.
În martie 2020, 25 de credincioși au fost uciși când militanții Statului Islamic-Khorasan (SI-K) au luat cu asalt un templu sikh din Kabul. În urma atacului, cei mai mulți dintre membrii minorității au părăsit Afganistanul.
Dar și atunci Kaur a refuzat să plece. Dar acum, la mai bine de doi ani de la preluarea puterii de către talibani, ea a declarat că lipsa de libertate religioasă sub conducerea militanților nu-i dă de ales și trebuie să caute refugiu în străinătate.
„Nu am putut să organizăm niciun dintre sărbătorile noastre importante de când au revenit la putere talibanii”, a spus ea. „Foarte puțini membri ai comunității au rămas în Afganistan. Nu putem nici măcar să ne îngrijim templele".
Istoria persecuției
În anii 1980, în Afganistan existau până la 100 de mii de hinduși și sikhi. Dar războiul care a izbucnit în 1979 și persecuția tot mai mare i-a forțat pe mulți să plece.
În timpul războiului civil din anii 1990, talibanii și grupurile islamiste rivale s-au angajat să protejeze minoritățile. Dar mulți sikhi și hinduși și-au pierdut casele și afacerile și au fugit în India.
Fete afgane hindue și sikh sărbătoresc Anul Nou în Kabul, în 2018.
În timpul primei sale perioade la putere, între 1996-2001, talibanii au provocat un scandal internațional după ce militanții au anunțat că toți sikhii și hindușii din țară vor fi obligați să poarte insigne galbene.
Talibanii le-au interzis sikhilor și hindușilor să construiască noi temple. De asemenea, aceștia au fost obligați să plătească o taxă specială numită jizya, care a fost impusă istoric de către conducătorii musulmani supușilor lor nemusulmani.
În urma invaziei conduse de SUA în 2001, sikhilor și hindușilor li s-au acordat aceleași drepturi ca și celorlalți afgani și au primit, de asemenea, locuri în parlament.
Când talibanii au recâștigat puterea în august 2021, au încercat să calmeze temerile afganilor nemusulmani. Militanții au vizitat templele sikh și hinduse pentru a încerca să-i asigure pe membrii rămași ai comunităților de angajamentul lor față de siguranța și bunăstarea lor.
Dar restricțiile draconice impuse de talibani asupra sikhilor și hindușilor i-au forțat pe mulți dintre ei să caute o cale de evadare din propria lor țară.
„Disperare extremă”
Mulți dintre sikhii și hindușii afgani care au părăsit țara s-au mutat în India, unde majoritatea se confruntă cu o sărăcie lucie.
„Ne-am abandonat țara din disperare extremă”, spune Chabul Singh, un sikh de 57 de ani care a părăsit Afganistanul împreună cu soția și cu cei doi fii ai săi, în urmă cu câțiva ani.
Familia locuiește acum la periferia capitalei indiene, New Delhi, unde Singh și fiii săi mai mici trăiesc din munca de jos.
Pompierii la locul unui atac sinucigaș mortal în Jalalabad în 2018. Un atentator sinucigaș cu bombă a vizat un grup de sikhi și hinduși, omorând cel puțin 19 persoane.
„În Afganistan, turbanele noastre distinctive ne dădeau de gol și eram uciși atât de talibani, cât și de Daesh", afirmat el pentru Radio Azadi, folosind acronimul său arab pentru IS-K. Sikhii își înfășoară adesea părul, pe care nu au voie să îl taie, într-un turban.
În ciuda greutăților cu care se confruntă familia lui în India, Singh spune că nici nu se gândește să se întoarcă în Afganistan.
„În Afganistan, frații noștri musulmani ne întrebau adesea: De ce ați venit din India?", a spus el. "Dar aici, în India, ne întreabă: De ce nu vă întoarceți în Afganistan?"
Niala Mohammad, director de politică și strategie la organizația non-profit Muslim Public Affairs Council din Washington, a declarat că situația minorităților religioase din Afganistan - inclusiv a hindușilor, sikhilor, bahaiilor, creștinilor, ahmazi și a musulmanilor șiiți - s-a înrăutățit deodată sub conducerea talibanilor.
„Situația continuă să se deterioreze pe măsură ce facțiuni politice extremiste care pretind că reprezintă islamul, cum ar fi talibanii, urcă la putere în regiune”, spune Mohammad, care a fost anterior analist pentru zona Asia de Sud al Comisiei americane pentru libertatea religioasă internațională. „Acest exod al diverselor grupuri religioase a lăsat un gol în țesutul social al țării.”