„Fotografia spune mai mult decât documentul”. Victor Organ, autorul proiectului „Rama Albastră”, despre arhivele uitate din satele Moldovei

Fotograful Victor Organ, autorul proiectului „Rama Albastră”, în studioul Europei Libere, în timpul înregistrării podcastului „Laboratorul Social”

De cinci ani, proiectul independent „Rama Albastră”, fondat de Victor Organ, salvează memoria vizuală a Republicii Moldova. El colectează, scanează și expune fotografii vechi de familie, protejând de distrugere un patrimoniu istoric fragil, care altfel s-ar pierde definitiv.

Absolvent de regie de film, Victor Organ cutreieră satele Republicii Moldova pentru a colecta, scana și expune fotografii vechi de familie. Până în prezent, a adunat peste 15.000 de imagini din 55 de localități și a organizat peste 30 de expoziții locale.

Ideea proiectului s-a născut în perioada în care a activat ca specialist în valorificarea patrimoniului la Agenția Națională a Arhivelor. Inițial, a lucrat la un proiect care își propunea să completeze arhiva cu fotografii din perioada interbelică. Din cele peste 250.000 de imagini păstrate în Arhiva Națională, doar două lăzi conțineau fotografii din acea perioadă, întrucât regimul sovietic nu a fost interesat de conservarea sau promovarea patrimoniului anterior.

După ce proiectul a fost oprit, Victor a rămas dezamăgit de munca de rutină care i-a revenit și a decis să plece din instituție pentru a-și dezvolta propriul proiect de salvare a fotografiilor. Este interesat de imagini din toate epocile, iar arhiva „Rama Albastră” acoperă astăzi mai bine de un secol de istorie – din 1912 și până în prezent.

O parte dintre fotografiile scanate sunt publicate pe rețelele de socializare, unde ajung să fie văzute de zeci de mii de persoane și să provoace discuții despre diferite perioade istorice. Deși în mediul online există adesea tendința de a imprima o alură romantică vieții rurale de altădată, fotografiile colectate de „Rama Albastră” dezvăluie, de multe ori, drame profunde. Victor explică faptul că în spatele unei imagini în care oamenii zâmbesc la o sărbătoare se ascund destine marcate de deportări, foamete, cenzură, sărăcie sau migrație.

„Proiectul e, în general, despre familie”, spune el, adăugând că fotografiile pot deveni și o formă de terapie colectivă într-o societate care are mare nevoie de vindecare.

Activitatea de cercetare pe teren este costisitoare și depinde în totalitate de granturi și donații. Victor critică politica culturală a statului, care tinde să favorizeze festivalurile grandioase și alte evenimente de amploare, în timp ce inițiativele independente de nișă sunt nevoite să lupte permanent pentru supraviețuire. Din acest motiv, anul acesta proiectul și-a redus numărul expozițiilor planificate de la zece la doar cinci.

Pentru a schimba această paradigmă, el pledează pentru crearea unui Centru Național de Fotografie Documentară, o instituție care să ofere un muzeu dedicat, spații de expoziții, laboratoare de formare pentru tineri și o infrastructură solidă de promovare internațională a fotografilor moldoveni, similară celei de care beneficiază cinematografia.

Your browser doesn’t support HTML5

Cum a construit Victor Organ cu „Rama Albastră” una dintre cele mai mari arhive foto din R. Moldova

În acest episod din „Laboratorul social”, Victor Organ povestește:

  • cum a luat naștere proiectul „Rama Albastră”, după plecarea sa de la Arhiva Națională;
  • de ce fotografiile de familie ascund adesea tragedii nespuse și cum reflectă ele schimbările politice;
  • ce contraste a descoperit în timpul cercetărilor de teren;
  • cum a returnat un album furat, cumpărat la Gara Chișinău, și cum a identificat o familie de deportați într-o fotografie cumpărată cu 10 lei;
  • de ce consideră necesară înființarea unui Centru Național de Fotografie Documentară;
  • cum influențează inteligența artificială percepția asupra adevărului istoric;
  • cum ar trebui să ne păstrăm și să ne digitalizăm corect arhivele de acasă;
  • de ce cultura independentă are nevoie de o susținere sistemică.

***

Podcastul „Laboratorul Social”, unde luăm mostre de societate – oameni, idei, fenomene, procese - și le studiem la microfon, a fost conceput din start ca un spațiu public și sigur pentru a pune în cuvinte și a înțelege mai bine ceea ce ni se întâmplă ca indivizi și ca societate într-o lume în schimbare rapidă.

Acum, după ce câteva runde de alegeri au readus la suprafață resentimentele acumulate în timp și care, în lipsa unei culturi a dialogului, au accentuat divizarea, ne propunem să abordăm, prin povești personale, subiecte sensibile ce țin de identitate și relații interetnice în Republica Moldova. Dar nu ne vom opri doar la acestea, pentru că vrem să descoperim împreună și alte povești despre cum se schimbă această societate.

Urmărește „Laboratorul social” pe YouTube și pe moldova.europaliberă.org.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te