Franţa a preluat începând de sâmbătă, 1 ianuarie 2022, preşedinţia prin rotație a Uniunii Europene pentru următoarele şase luni. Este pentru a 13-a oară când acest rol revine Parisului, începând din 1958. Ultima președinție franceză a fost în iulie-decembrie 2008.
Statele membre care deţin preşedinţia Uniunii lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite "trio-uri", pentru o perioadă de 18 luni. Trio-ul actual este format din Franţa (ian.-iun. 2022), Cehia (iul.-dec. 2022) şi Suedia (ian.-iun. 2023).
Preşedintele Emmanuel Macron a declarat în mesajul de Anul Nou, că „2022 trebuie să fie anul unei cotituri europene".
Ambiţia Franţei este să facă Europa „puternică în lume, pe deplin suverană, cu libertate de alegere şi stăpână pe destinul său", arătase şeful statului încă din 9 decembrie.
Vă recomandăm: „Dicționar european”, un nou episod în fiecare vineri.
Președintele Emmanuel Macron doreşte mai multe reforme în Europa: a spaţiului Schengen, pentru a proteja mai bine frontierele UE în faţa migraţiei; a regulilor bugetare cunoscute drept criteriile de la Maastricht; a apărării, în ciuda reticenţelor unor țări europene, care preferă să lase această problemă în seama NATO.
Agenda politică internă a Franţei va influneța mult marja de manevră a Parisului : în mai au loc alegeri prezidențiale, în iunie, alegeri parlamentare. Opoziţia îl acuză pe președintele Macron că vrea să folosească preşedinţia UE în scop electoral, chiar dacă acesta nu şi-a anunţat încă oficial intenţia de a candida pentru un nou mandat.
Cu puține zile înainte ca Franța să preia președinția Uniunii Europene, un sondaj arăta că doar 29% dintre francezi sunt în favoarea unei integrări mai puternice a ţării lor în Uniunea Europeană, s-ar putea spune o tendinţă „împotriva curentului", care contrastează cu opinia cetăţenilor altor două mari economii: în Germania, 43% din cetăţeni sunt în favoarea unei mai mari integrări în UE, şi Italia, 50% din cetățeni doresc adâncirea integrării europene, arată sondajul, realizat de IFOP pentru institutul Europa Nova şi ziarul Le Journal du Dimanche.
Totodată, mândria de a fi european este mai mică în rândul francezilor (68%) decât în rândul italienilor (75%) şi germanilor (78%).
Autorii sondajului atribuie acest sentiment mai puţin european în Franţa sistemului prezidenţial al ţării, care „polarizează" opinia. „Dacă preşedintele se prezintă drept un proeuropean (cum este cazul lui Emmanuel Macron), oponenții săi se vor situa în general împotriva" a ceea ce el reprezintă, apreciază autorii sondajului.
În plus, contează şi modul în care tema imigraţiei se situează în dezbaterea publică, susţine Ifop.
„Accentul pus în Franţa asupra acestei chestiuni este paradoxal, pentru că el nu există nici în Germania, nici în Italia, două ţări care suportă o presiune a migraţiei mult mai mare decât Franţa", arată autorii sondajului, care subliniază că tinerii francezi sunt mai puţin entuziaşti faţă de o Europă mai integrată.