Freedom House: Libertatea globală a scăzut tot mai mult în ultimii 17 ani

Freedom House, organizația care monitorizează respectarea drepturile omului la nivel mondial, a declarat în raportul său anual privind libertatea în lume, publicat pe 9 martie, că numărul țărilor care vor obține un scor zero pentru libertatea de exprimare a crescut în acest an de la 14 la 33, libertatea presei fiind supusă presiunii în cel puțin 157 de țări și teritorii în cursul anului 2022.

În raport se spune că țările nordice Suedia, Norvegia și Finlanda au fost cele mai libere din lume, cu un scor de 100, în timp ce Tibet, Siria și Sudanul de Sud au înregistrat cel mai slab punctaj, obținând doar 1 punct. Turkmenistanul s-a clasat pe penultimul loc, cu un scor de 2.

„Cele mai grave regrese în materie de libertate și democrație sunt rezultatul războiului, al loviturilor de stat și al atacurilor asupra instituțiilor democratice de către persoane iliberale aflate în funcție", se arată în raport.

Raportul vorbește pe larg despre „regimul autoritar al președintelui rus Vladimir Putin” pentru că a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei în februarie 2022 „în încercarea de a zădărnici progresul democratic obținut cu greu de această țară”.

„Oricare ar fi justificările false pentru acest război de agresiune care au fost enunțate de presa controlată de stat de la Kremlin, scopul clar al agresiunii este de a înlătura conducerea aleasă de la Kiev și de a-i priva pe ucraineni de dreptul lor fundamental la autoguvernare liberă", se arată în raport, care clasifică Rusia ca fiind „neliberă”.

„Dorind să distrugă democrația din Ucraina și să le refuze ucrainenilor drepturile politice și libertățile civile, Putin a provocat moartea și rănirea a mii de civili ucraineni, precum și a soldaților din ambele tabere, distrugerea infrastructurii cruciale, strămutarea a milioane de oameni din casele lor, proliferarea torturii și a violenței sexuale și intensificarea represiunii în Rusia care atinsese deja cote alarmante", a adăugat raportul.

Diminuarea libertăților în Rusia pare să influențeze și comportamentul vecinilor săi, se arată în raport, menționând că, la trei decenii după căderea Uniunii Sovietice, „autoritarismul domină Eurasia”.

În raport se spune că nicio țară fostă sovietică nu este considerată „liberă”, în afară de cele trei state baltice - Estonia, Lituania și Letonia, toate acestea fiind membre ale Uniunii Europene și NATO.

„Această lipsă de guvernare democratică a destabilizat regiunea, deoarece conducătorii cu mână forte folosesc forța militară pentru a-și ataca vecinii și pentru a anihila disidența internă”, se arată în raport.

Alături de Turkmenistanul care se află în partea de jos a clasamentului, Tadjikistanul a obținut un scor de 7, urmat de Belarus și Afganistan (8) și Azerbaidjan (9). Uzbekistanul și Iranul au un scor de 12, în timp ce Rusia a obținut 16 puncte.

„Restricțiile impuse presei libere din Eurasia s-a mărit și mai mult din cauza noilor legi penale și a restricțiilor legislative”, se arată în raport.

Cu toate acestea, raportul a lăudat țările din Caucaz și Asia Centrală pentru că „au refuzat să recunoască anexarea teritoriului ucrainean de către Rusia” și pentru că au respectat sancțiunile internaționale impuse băncilor rusești.

Nu același lucru se poate spune despre Belarus, a notat Freedom House. Belarusul, al cărui conducător, Aleksandr Lukașenko, a colaborat strâns cu Rusia în timpul războiului împotriva Ucrainei, s-a clasat la egalitate pe locul opt în topul țărilor cu cele mai puțin libertăți, alături de Afganistanul, unde militanții talibani au preluat puterea în 2021, după ce forțele internaționale s-au retras din țară.

Pe de altă parte, Kosovo a fost lăudat pentru că este una dintre țările care au îmbunătățit cel mai mult climatul social și politic în ceea ce privește libertatea, primind calificativul „parțial liber”.

Freedom House a notat că, deși Iranul, zguduit de luni de zile de tulburări din cauza lipsei de libertăți și a condițiilor de viață precare, organizează alegeri în mod regulat, „acestea nu corespund standardelor democratice”, în parte din cauza influenței Consiliului Gardianilor Revoluției, un organism neales care anulează candidaturile celor considerați „insuficient de loiali față de conducerea clericală”.

„Puterea supremă se află în mâinile liderului suprem al țării, ayatollahul Ali Hamenei, și a instituțiilor aflate sub controlul său. Aceste instituții, care nu sunt alese, inclusiv forțele de securitate și sistemul judiciar, joacă un rol major în reprimarea disidenței și în alte restricții asupra libertăților civile", se arată în raport.