La Paris, la rubrica politică, Le Monde analizează în detaliu, în numărul din această dimineață, amenințarea unei victorii a extremei drepte în alegerile din Italia din luna septembrie. Stânga este paralizată, constată Le Monde, de diviziunile sale interne, iar extrema dreaptă, sub forme multiple, progresează în sondaje.
Alegerile anticipate din septembrie, declanșate de căderea premierului Mario Draghi, par să anunțe o victorie pentru coaliția de extremă-dreapta și dreapta condusă de formațiunea Fratelli d’Italia, post-fascistă, partidul foarte popularei Giorgia Meloni, într-o coaliție cu Matteo Salvini (Lega, tot extrema dreaptă).
Freud, civilizația și neajunsurile ei
Ingrijorarea e palpabilă în întreaga presă italiană de tendință democrată. Astfel, în La Repubblica, Marco Belpoliti, se folosește de psihanaliza lui Freud pentru a explica ezitările Partidului Democrat, de centru-stânga, dar și comportamentul Giorgiei Meloni și al lui Matteo Salvini. “Intr-un studiu al lui Freud care ne dă și astăzi de gândit, Das Unbehagen in der Kultur (Civilizația și neajunsurile ei), din 1929, părintele psihanalizei folosește o expresie grăitoare: „narcisismul micilor diferențe”.
Aprofundând această idee, René Girard a analizat la rândul lui conflictul mimetic, cel care izbucnește între persoanele care-și seamănă, între dubli, și care duce la exagerarea diferenţelor minime. Narcisismul a devenit azi un fenomen extrem de actual. Dar este oare suficient acest lucru pentru a explica ce se întâmplă în tabăra „stângii”, unde acționează personaje ireconciliabile precum Calenda și Renzi? Poate că este însă cazul să lărgim privirea și spre partea opusă, spre dreapta cu capete multiple și rivale precum Hidra din Lerna cu care se măsoară Hercule. În orice caz, în ceea ce privește „narcisismul micilor diferențe”, justețea teoriei lui Freud e izbitoare”.
De ce inflația e mai gravă în Europa decât în Anglia?
Marea Britanie cunoaște o inflație mai puțin severă decât media europeană. Și aici vorbim doar de țările din UE, nu de cazurile extreme de inflație severă care sunt Turcia și Republica Moldova, sau, în UE, țările baltice, mai ales Estonia.
### Vezi și... ### Rata anuală a inflației se va apropia de 35%, potrivit prognozelor BNMTim Wallace scrie în Daily Telegraph că dacă cea mai lungă recesiune înregistrată de la criza financiară încoace și cea mai profundă scădere a nivelului de trai de după anii 1960 nu se arată atât de severe pe cât se afirmă, Marea Britanie se confruntă totuși cu o umilire economică pe scena internațională.
Șeful opoziției laburiste, Keir Starmer l-a acuzat luna trecută pe fostul ministru de finanțe Rishi Sunak, dar și pe premierul Boris Johnson, că lasă în urmă “o cumplită moștenire de inflație ucigătoare și cea mai coborâtă creștere economică din grupul G7”.
Adevărul este însă, scrie Daily Telegraph, că cifrele din cadrul G7 arată pentru Marea Britanie o dureroasă inflație de 9,4% pentru luna iunie, însă cifra poate fi foarte înșelătoare: în primul rând, o mare parte din țările din G7 se află într-o situație foarte similară: inflația în SUA este de 9,1% și în Germania de 8,2%.
În realitate, scrie Daily Telegraph, inflația britanică se situează sub cea din UE – unde media a fost de 9,6% în iunie.
Cifrele de pe continent variază de la 6,1% în Malta – inflație foarte ridicată acolo după standardele istorice, dar neobișnuit de scăzută astăzi în UE – până la 22% în Estonia, potrivit datelor Eurostat.
The Daily Telegraph trece apoi în revistă cinci țări din UE care o duc mai rău economic decât Anglia:
1. Spania
Spania e una din cele patru economii mari de pe continent cu o inflație care o depășește pe cea britanică, atingând 10% în iunie. «Spania dickensiană», este de altfel, nu foarte în glumă, titlul comentariului economic de astăzi din El Pais.
Modul în care piețele de energie din UE sunt atât de interconectate face că o țară precum Spania, chiar dacă nu importă multă energie direct din Rusia, plătește încă prețuri incredibil de mari. Țara are apoi și propriile sale probleme interne, și anume cele din turism.
Prețurile au crescut peste tot în hotelărie și Horeca. Prețurile la alimente au urcat cu 13,3%. Costul serviciilor de cazare a crescut cu peste 25%. Inflația din prețul pachetelor de vacanță este peste 10%.
2. Grecia
Inflația din Grecia a atins 11,6% în iunie pe baza calculelor UE, aproape dublul vârfului de 5,7% din 2010, în urma crizei financiare. Grecia este foarte expusă, desigur, creșterii prețurilor energiei, din pricina războiului din Ucraina, iar alimentele și băuturile non-alcoolice au urcat cu 12,6% in iunie.
Pesimismul crește printre economiști, cum o constată astăzi Kathimerini.
3. Olanda
Olanda a avut o atitudine fermă în fața intimidării Kremlinului și a refuzat să plătească importurile de gaze în ruble. Gazprom din Rusia a cerut o modificare a termenilor contractuali ca răspuns la sancțiunile impuse Moscovei în urma invaziei Ucrainei. Așa încât, Rusia a întrerupt vânzările către Olanda, care este foarte dependentă de gaze.
Deși au fost găsite surse alternative, creșterea prețurilor la gaz, electricitate și benzină reprezintă încă aproximativ jumătate din inflația din Olanda, care a fost de 9,9% în iunie. Acest lucru a declanșat un principiu al dominoului în alte părți ale economiei. Producătorii de carne, de exemplu, se bazează pe aparatură cu gaze pentru a asoma animalele, ceea ce înseamnă că lipsurile duc la creșterea prețurilor.
Economiștii se așteaptă ca inflația alimentară în Olanda să atingă 13% în lunile următoare. «Prețurile despre care știam că au să crească», cum titrează astăzi principalul cotidian, De Telegraaf.
4. Polonia
Vecina Ucrainei, Polonia, a refuzat, de asemenea, să plătească gazul în ruble. Polonia este de departe cel mai mare consumator de cărbune din UE, adesea folosit pentru încălzirea locuințelor și a fost, până de curând, importat în mare măsură din Rusia.
Această interdicție e un factor cheie în rata inflației de 14,2% din iunie. Cheltuielile imprudente și populiste ale guvernului polonez, condus din umbră de șeful partidului Dreptate și Justiție Jarosław Kaczyński, au dus, de asemenea, la creșterea prețurilor.
Sprijinul financiar pentru energia gospodăriilor, cheltuielile militare mai mari și angajamentul de a spori cheltuielile din sănătate înseamnă că există o mulțime de lucruri pe care vor fi cheltuiți și mai mult banii de acum înainte.
„Situația e fără speranță”, este cum îl citează astăzi Gazeta Wyborcza pe Kaczyński, care pregătește deja tacticile pentru alegeri.
5. Țările baltice
In sfârșit, Estonia, Lituania și Letonia au cele mai ridicate rate ale inflației din UE – 22%, 20,5% și, respectiv, 19,2% în iunie.
Legăturile comerciale strânse cu Rusia – din cauza geografiei și istoriei – au lăsat națiunile baltice vulnerabile la ostilitatea economică din partea Kremlinului, în ciuda eforturilor de reducere a dependenței de Rusia duse de la sfârșitul Războiului Rece încoace.
Peste 90% din importurile de gaze din Estonia au venit din Rusia în 2020, deși ele se diversifică, inclusiv prin construirea unui terminal GNL (gaz natural lichefiat) pentru a permite achizițiile din alte surse.
Prețurile alimentelor au crescut și ele, în parte din cauza recoltelor locale slabe.
Toate acestea, conchide The Daily Telegraph, fac că în cazul Marii Britanii și al recesiunii iminente acolo, o comparație cu situația țărilor din UE ar putea relativiza criticile de acasă privind „cumplita” umilire economică a Angliei.