Evadarea e tot mai căutată. Un autor german a propus viața fără presă scrisă, audio, video și internet. Un ciudat american a încercat să iasă din rutină și a reușit să nu se spele timp de 5 ani. Un autor american a propus retragerea în comunități închise, ca la mînăstire. Dar evadare spre ce? În primul caz, spre neștiință. În al doilea, spre iazul și săpunul cel mai apropiat. În al treilea, spre singurătate. Rezultatul: oameni probabil mai curați, dar ciudați și separați. Evadarea produce doar evadare. Însă dorul de ducă spune că locul de care ne-am săturat nu mai e o casă bună. Nervii încep să cedeze, mintea o ia razna și picioarele te duc spre nicăieri.
