Când ies din Tbilisi pentru a se îndrepta spre aeroport, călătorii trec pe bulevardul George W. Bush, numit astfel în onoarea fostului președinte american, după vizita sa istorică din 2005 – o amintire a unei perioade în care Georgia se număra printre cei mai apropiați parteneri ai Washingtonului în Caucazul de Sud.
Acum, metaforic vorbind, acea arteră pare să fie o fundătură sau, cel puțin, închisă pentru reparații.
Odată cel mai apropiat partener al Washingtonului în Caucazul de Sud, Georgia se află acum într-o situație dificilă în diplomația regională a SUA.
Nicăieri acest lucru nu a fost mai evident decât la recenta lansare a „Consiliului pentru Pace” al președintelui american Donald Trump. Azerbaidjanul și Armenia au primit invitații să se alăture la ceea ce liderul american numește „cele mai importante organisme create vreodată”. Georgia a fost lăsată pe dinafară.
Altă dovadă este că vicepreședintele JD Vance sosește în regiune pe 9 februarie – cel mai înalt oficial american care vizitează regiunea de când Joe Biden a venit în calitate de vicepreședinte în 2009 – iar Tbilisi nu poate decât să privească de pe margini, în timp ce acesta vizitează Baku și Erevan.
Alte vremuri. Președintele George W. Bush în vizită la Tbilisi, pe 10 mai 2005.
„Care este situația astăzi? Donald Trump a creat un Consiliu pentru Pace și a invitat aproape toate țările din regiune, cu excepția Georgiei. Azerbaidjanul declară că tranzitul (său de marfă) nu va mai trece prin Georgia. Armenia dorește, pe de altă parte, să-și deschidă granița cu Azerbaidjanul. Unde se află Georgia? Pe ce platformă? În ce discuții? Aliații cui suntem, până la urmă?”, a întrebat, retoric, analistul georgian de politică externă Giorgi Tumasyan.
Acum două decenii, răspunsul la întrebarea lui Tumasyan a fi fost clar: Georgia era considerată pe scară largă drept cea mai pro-occidentală democrație din Caucazul de Sud.
Un rol diminuat
Timp de decenii, importanța Georgiei s-a bazat în parte pe conflictul nerezolvat dintre Armenia și Azerbaidjan. Georgia a servit ca rută de tranzit cheie pentru exporturile de energie din zona Caspică și ca principala poartă de acces a Armeniei către lumea exterioară, din cauza frontierelor închise cu Azerbaidjanul și Turcia.
Dar într-o vreme când Baku și Erevan se apropie prin intermediul unui proces de pace condus de SUA, analiștii spun că rolul Georgiei ca un coridor de tranzit indispensabil ar putea să se diminueze.
De fapt, deriva Tbilisiului a început cu adevărat după ce partidul Visul Georgian a ajuns la putere în 2012. Treptat, partenerii occidentali și-au exprimat îngrijorarea cu privire la regresul democratic, odată cu ascensiunea partidului lui Bidzina Ivanișvili, un miliardar prietenos cu Rusia, considerat cea mai puternică figură politică a țării.
Visul Georgian și-a revendicat victoria și în alegerile din 2024, dar Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa a declarat că procesul a fost marcat de cazuri de cumpărare de voturi, vot dublu, violență fizică și intimidare.
Protestele de stradă în masă împotriva rezultatului au fost întâmpinate cu o reacție violentă din partea forțelor de securitate, ceea ce a determinat impunerea de sancțiuni din partea SUA în decembrie 2024.
Proteste la Tbilisi la sfârșitul anului 2025.
Relațiile cu Washingtonul s-au deteriorat și mai mult anul trecut, după venirea la putere a administrației Trump.
Ambasadoarea SUA la Tbilisi, Robin Dunnigan, a declarat într-un interviu acordat Europei Libere (RFE/RL) în luna iulie că partidul Visul Georgian a trimis o scrisoare privată la Casa Albă care era „amenințătoare, jignitoare, neserioasă și a fost extrem de prost primită la Washington”.
Dunnigan a declarat că a călătorit la Washington în primele zile ale administrației Trump pentru a se întâlni cu înalți oficiali și apoi s-a întors în Georgia cu condițiile SUA pentru a restabili relațiile.
Ea a spus că acestea erau, de fapt, 2-3 pași simpli, care includeau încetarea „retoricii antiamericane”, și că le-a transmis apoi într-o întâlnire cu ministrul georgian de externe Maka Botciorișvili.
Scrisoarea controversată a georgienilor a sosit trei zile mai târziu.
Dunnigan a declarat că administrația Trump a fost atât de surprinsă de conținutul scrisorii încât „ne-a luat ceva timp să găsim un răspuns”.
Această întârziere a provocat o plângere din partea celor de la Tbilisi, care a inclus cuvinte dure despre sancțiunile din era Biden - care sunt încă în vigoare - și un proiect de lege în Congres numit MEGOBARI Act (prescurtarea de la Mobilizing and Enhancing Georgia's Options for Building Accountability, Resilience, and Independence Act - Legea privind mobilizarea și consolidarea opțiunilor Georgiei pentru construirea responsabilității, rezilienței și independenței), care urmărește o supraveghere mai strictă a acțiunilor guvernului georgian și a legăturilor sale cu Rusia și alte regimuri autoritare, precum China.
Apoi a apărut o problemă suplimentară.
Secretarul de stat american Marco Rubio a pregătit un răspuns la scrisoarea privată a Visului Georgian și i-a spus lui Dunnigan să o transmită lui Ivanișvili, care a refuzat să se întâlnească cu ea, spunând că considera că este greșit să facă acest lucru în timp ce el însuși se afla încă sub sancțiuni americane. El a adăugat că sancțiunile echivalează cu „șantaj personal”.
Robin Dunnigan, ambasadoarea SUA la Tbilisi.
„Dacă liderul de facto al acestei țări nu este dispus să se întâlnească cu liderii Statelor Unite sau să primească un mesaj din partea administrației Trump, el pune, de fapt, interesele sale personale înaintea intereselor poporului georgian”, a afirmat Dunnigan.
Orientarea către Est
Analiștii spun că Tbilisi se îndreaptă azi treptat spre est – către China și Rusia – în contrast puternic cu Azerbaidjanul și Armenia, care își consolidează legăturile cu Washingtonul.
Chiar dacă unii analiști și oficiali remarcă faptul că vizita lui Vance are scopul de a evidenția succesul lui Trump în negocierea încheierii deceniilor de ostilități dintre Armenia și Azerbaidjan cu privire la regiunea Karabah, unii insistă că ignorarea Georgiei este totuși evidentă.
„Într-o regiune precum Caucazul, chiar și o mică atenție din partea SUA poate avea un impact semnificativ”, a declarat Josh Kucera, analist senior pentru Caucazul de Sud la Crisis Group.
„Ambele tabere politice din Georgia, puternic polarizate, sperau ca Trump să le acorde sprijinul său, dar până în prezent Casa Albă nu a manifestat prea mult interes față de această țară, care în trecut a fost un partener apropiat al Statelor Unite.”, a mai observat el.
Irakli Kobakhidze la Beijing, în noiembrie 2025.
Liderii georgieni au fost, de asemenea, în mare parte absenți de la forumurile occidentale de nivel înalt, precum Forumul Economic Mondial de la Davos.
Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, și prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian, s-au întâlnit cu Trump la Casa Albă, în timp ce înalți oficiali georgieni nu au mai fost văzuți la Washington de ani de zile.
Prim-ministrul Irakli Kobakhidze a reiterat în ianuarie că Georgia este „gata să reînnoiască parteneriatul strategic de la zero și cu o foaie de parcurs concretă”, dar analiștii spun că va fi nevoie de mai mult, având în vedere manevrele Tbilisiului către est.
Vakhtang Partsvania, profesor de economie la Universitatea Caucazului, a declarat că apropierea Georgiei de China a afectat în mod deosebit poziția acesteia la Washington.
„Prin ridicarea Chinei la rangul de partener strategic, așa cum a făcut Visul Georgian, invitarea companiilor chineze în proiecte de infrastructură critică, cum ar fi proiectul de construcție a portului adânc de la Anaklia, și atacarea susținătorilor de lungă durată ai Georgiei din Congres, Georgia a subminat chiar coaliția din Washington care a susținut-o timp de decenii. De aceea vedem frustrare și tăcere ca răspuns”, a declarat Partsvania pentru RFE/RL.
Analiștii spun, de asemenea, că orientarea Georgiei către est oferă numai beneficii limitate.
Georgia nu are legături istorice sau culturale profunde cu China și, în ciuda acordului privind călătoriile fără viză și a acordului de parteneriat strategic, Beijingul consideră în mare măsură Georgia ca făcând parte din sfera de influență a Rusiei, a declarat Korneli Kakacia, profesor de științe politice la Universitatea de Stat din Tbilisi, pentru RFE/RL.
În ceea ce privește Moscova, Rusia rămâne preocupată primordial de războiul ei din Ucraina.
„În cadrul Visului Georgian există speranța că Rusia ar putea în cele din urmă să răsplătească loialitatea guvernării de la Tbilisi – poate chiar prin restabilirea integrității teritoriale a Georgiei”, a spus Kakacia, referindu-se la Abhazia și Osetia de Sud, regiunile georgiene controlate de Rusia din 2008.
„Dar acest lucru nu se întâmplă, deocamdată, iar aceasta este o problemă uriașă pentru Visul Georgian, care și-a făcut calculele pe baza unui astfel de rezultat”, a adăugat el.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te