Social-democraţii sunt câştigătorii alegerilor parlamentare şi regionale din land-urile Mecklenburg-Pomerania Inferioară şi Berlin. În alegerile locale, victoria social-democraților este clară, Nu la nivel național, unde diferența față de blocul conservator CDU/CSU este suficient de mică pentru ca problema viitorului cancelar să fie încă deschisă. Cel mai probabil, viitorul cancelar va fi totuși social-democratul Olaf Scholz. Dar după negocieri ce s-ar putea întinde până în decembrie, relatează de la Berlin, corespondentul Europei Libere, William Totok.
Your browser doesn’t support HTML5
Corespondență de la Berlin, după alegerile generale.
Duminică seara candidatul conservatorilor, Armin Laschet, a anunţat că el ar fi, de fapt, îndreptăţit să conducă viitorul guvern şi să fie cancelar.
În acelaşi timp, a declarat şi social-democratul Olaf Scholz că partidul său a cîştigat alegerile şi, ca atare, lui îi revine cancelariatul.
Luni, Laschet şi-a schimbat părerea şi a trebuit să recunoască înfringerea suferită. Deocamdată rezistă presiunilor interne de partid şi nu intenţionează să demisioneze din funcţia de preşedinte al Uniunii Creştin-Democrate (CDU) care a obţinut duminică numai 24,1 la sută din voturile celor care au participat la scrutin. Cel mai slab scor din istoria modernă a partidului.
Partidul Social-Demcorat (SPD) este cea mai veche formaţiune politică din Germania. În ultimii ani, mulţi dintre alegătorii SPD-ul s-au orientat spre alte partide. O reorientare spre acest partid s-a produs duminică, ceea ce se reflectă în cele 25,7 procente obţinute la scrutin. Din acest rezultat se desprinde limpede că după cei 4 ani de guvernare creştin-democrat/social-democrată, electoratul german şi-a dorit o schimbare şi nu mai agrează ideea unei mari coaliţii. (Rezultatele finale – parţiale – sînt prezentate aici de către biroul electoral central.)
Din punct de vedere aritmetic, Scholz ar putea să negocieze şi cu creştin-democraţii în vederea formării unei noi mari coaliţii.
În trecut, Republica Federală Germania a mai avut guverne de coaliţie, conduse de social-democraţi ca Willy Brandt, Helmut Schmidt sau Gerhard Schröder.
Este de așteptat ca acum, funcţia de cancelar să fie preluată de Olaf Scholz. Acum va trebui să-şi caute parteneri pentru a forma o coaliţie stabilă.
Mai toţi observatorii scenei politice germane cred că din această coaliţie vor face parte ecologiştii (care au obţinut 14,8 la sută) şi liberalii (votaţi într-o proporţie de 11,5 la sută). Scholz a anunţat că cel tîrziu în decembrie va prezenta noul guvern. Şedinţa de constituire a noului Bundestag va avea loc într-o lună, pe data de 26 octombrie.
De fapt, cheia viitorului guvern de coaliție și a cancelarei este în mâinile ecologiștilor și a liberalilor: fără ei, nici unul din marile partide nu poate guverna, asta dacă nu vor ignora voința electoratului și vor reface marea coaliție. Motiv pentru care au și decis să înceapă discuții de sondare, pentru că între ecologiști și liberali există în acest moment diferențe majore, când vine vorba de politica socială, de cea fiscală, de atitudinea față de lumea de afaceri sau de imigrație. S-ar putea ca aceste discuții să clarifice nu numai dacă cele două partide pot lucra împreună dar și cu care din cele două mari partide, cu social-democrații sau cu CDU/CSU vor să meargă la guvernare. Aici s-ar putea decide de fapt viitorul cancelar.
Din viitorul Bundestag va face parte în următorii 4 ani şi partidul naţionalist autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD), votat într-o proporţie de 10,3 la sută. Acest partid radical de dreapta şi-a lărgit baza de susţinători în partea răsăriteană, devenind, în unele land-uri, cea de-a doua forţă politică. În Turingia, de exemplu, se situiază chiar pe primul loc (obţinând 24 la sută din voturi). În acest land, partidul este supravegheat de către Serviciul Intern de Informaţii (Verfassungsschutz) tocmai pentru grave derapaje anti-constituţionale.
De menţionat ar mai fi că Partidul Stîngii postcomuniste a obţinut numai 4,9 procente, dar 3 mandate directe, ceea ce îi permite intrarea în viitorul Bundestag.
Și aceste alegeri generale, la mai bine de 30 de ani de la unificare, au scos în evidență că cel puțin politic, Germania este încă divizată. Electoratul din fosta Germanie Occidentală și cel din fosta RDG continuă să voteze foarte diferit: verzii sau ecologiștii sunt marii câștigători în vest, extrema dreaptă xenofobă, în est. Singurele partide cu adevărat naționale, care au acum sarcina de a „aduce împreună, ceea ce ar trebui să crească împreună” – ca sa-l parafrazăm pe cancelarul unificării Helmut Kohl – sunt social-democrații și blocul conservator CDU/CSU.