La festivitatea dedicată celei de-a 33-a aniversări a unificării Republicii Democrate Germane (RDG) cu Republica Federală Germania (RFG) au participat președintele Frank-Walter Steinmeier, întreaga conducere de stat, cât și șefii de guvern din cele 16 landuri.
Your browser doesn’t support HTML5
Germanii au sărbătorit 33 de ani de la reunificare
Festivitatea centrală s-a desfășurat anul acesta în landul Hamburg, care deține președinția în Bundesrat, camera superioară a Parlamentului german. Ziua de 3 octombrie a devenit sărbătoarea națională a Germaniei și amintește de actul unificării din 1990.
Cele două mari biserici, cea evanghelică și cea catolică, au lansat un apel, cerând populației să dea dovadă de coeziune și să depășească disensiunile care se manifestă, în prezent, în viața politică și socială a țării.
Chemări similare au fost lansate și de politicieni care au avertizat față de amenințările venite din partea unor forțe anti-democratice și anti-sistem.
Sentimentul de superioritate al Vestului
În opinia președintelui Steinmeier lipsa de coeziune națională este și rezultatul faptului că după unificare partea occidentală nu s-a schimbat. Cu alte cuvinte, vest-germanii au reacționat cu un aer de superioritate față de est-germani. Această stare de fapt a descris-o Steinmeier ca o parte a dilemei actuale în care se află societatea germană la 33 de ani după unificare. Într-un interviu acordat canalului 1 al televiziunii publice germane (ARD), Steinmeier s-a referit pe larg la starea de spirit alarmantă a est-germanilor, oferind această explicație:
„Mulți est-germani au sentimentul că nu sunt nici ascultați și nici văzuți, că istoria lor nu face parte dintr-o istorie germană comună și că în vest nu există un interes real pentru cunoașterea biografiilor lor. A existat tot timpul un semnal care le indica est-germanilor că au dus o viață falsă.”
Merkel: în RDG, statul nu a reușit să înlocuiască familia
Pentru prima dată de când a plecat din fruntea guvernului, fosta cancelară Angela Merkel, a tematizat public biografia ei răsăriteană. Într-un interviu difuzat de canalul doi al televiziunii publice germane (ZDF), Merkel nu și-a ascuns mâhnirea că anumite ziare i-au reproșat biografia estică. (Astfel de învinuiri au fost lansate de-a lungul anilor mai ales de presa de bulevard sau cea apropiată de anumite formațiuni politice, radicale de dreapta. Între altele, i s-a imputat că a fost membră a organizației de tineret, apropiată Partidului Socialist Unit din Germania – PSUG, formațiunea care a condus statul est-german până în 1989.)
Zidul Berlinului, o piesă importantă în cultura memoriei germane
Creştin-democrata Merkel a subliniat în interviul citat că în fosta RDG a existat întotdeauna o diferență între stat și viața particulară a oamenilor:
„În pofida unor încercări susținute, RDG-ul nu a reușit să înlocuiască familia sau să influențeze, în totalitate, tineretul. Au existat prietenii, au avut loc petreceri, s-a mers în concediu împreună cu părinții. Toate la un loc au constituit experiențe memorabile. Mai sunt și amintirile legate de stat. Prezența libertății formează oamenii, tot așa și absența libertății.”
Fosta cancelară și-a exprimat dezacordul total față de cei care promovează intoleranța și intoxică atmosfera de buna înțelegere între oamenii care trăiesc în Germania.
Decalajele încă nedepășite între est și vest nu au fost ocolite în cuvântările rostite la ceremonia festivă din Hamburg. Fără a expune detalii, președintele Bundesratului şi șeful executivului din Hamburg, social-democratul Peter Tschentscher, a sintetizat această stare de fapt într-o singură frază: „În timp ce în vest nu s-a modificat mare lucru după schimbările din est, cetățenii răsăriteni au trecut în viața lor particulară și profesională prin tensiuni și dezavantaje care, parțial, nu au fost depășite nici până astăzi”.