Născut la 3 octombrie 1959 în satul Hăsnăşenii Mari, raionul Drochia. Absolvent al Facultăţii de Jurnalism a Universităţii de Stat din Moldova. Iniţial, a lucrat redactor în presa scrisă locală şi regională. Ulterior, a activat în administraţia publică locală şi centrală – în cadrul Consiliului Judeţean Lăpuşna, secretar al raionului Basarabeasca, în Oficiul Teritorial Hînceşti al Cancelariei de Stat. A fost inspector vamal, profesor de limba şi literatura română, secretar politic de partid. Pasionat mereu de unirea pentru o viaţă decentă, meritată din plin pe acest pământ.
Luni
Mă trezesc cu știrea că Moldova trece la cod galben de caniculă. La Basarabeasca, de exemplu, vor fi plus 35 de grade. Și așa, cam trei zile la rând...
Îi dau un telefon Nataliei Eremia, de la AO ,,Centrul de Dezvoltare Comunitară în Mediul Rural”, să-i raportez că actele de donație, semnate, cu stampilă, pot ajunge azi la ea, după cum și ne-am înțeles. Recent, această Asociație, cu blagoslovirea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a donat instituțiilor medicale din raionul Basarabeasca 10000 de măști: 5000 – Spitalului Raional și cealaltă jumătate – Centrelor de Sănătate, inclusiv Oficiilor Medicilor de Familie. Un grand merci din partea întregului raion pentru acest echipament de protecție, dar și o nădejde mare la vaccinare.
Trag o fugă la sediul PAS, să duc actele de donație și să mai iau niște diplome de recunoștință cu textul semnat de președintele partidului: ,,Am câștigat doar datorită eforturilor dumneavoastră! Am reușit doar pentru că am muncit împreună!". Frumoasă constatare! Membrii echipei din Basarabeasca merită asemenea aprecieri din plin: împreună cu toată lumea dornică de schimbare, am scos Basarabeasca din zona roșie. Sperăm, pentru totdeauna.
Spre seară, mă înțeleg cu sora-mea s-o vizitez mâine la Chișinău.
Marți
Pe masa lelei Vera – un buchet mare de flori din partea discipolilor, care s-au întâlnit sâmbătă la Drochia. Tare a mai vrut să meargă și ea încolo, dar acești 87 de ani ,,i-au sugerat" să-i felicite și să le vorbească de la distanță. Dar și așa elevii, veniți din diferite colțuri ale lumii, au fost bucuroși că își au diriginta în preajmă și-i pot ura și ei multă sănătate.
Virusul nu ne-a părăsit. Și încă se mai transforma... Păzea!...
Spre amiază, stau de vorbă cu părintele Grigore Rotaru, de la Mănăstirea Butuceni. Acum o săptămâna am fost socru mare la celebrarea căsătoriei feciorului Ioan, la Orhei, iar a doua zi a fost cununia – la Orheiul Vechi, în locașul sfânt cu hramul Acoperământul Maicii Domnului. Părintele mi-a promis eliberarea Certificatul de cununie pe mâine-poimâine. Acum, Ioan și Corina sunt în Antalia, iar la întoarcere peste vreo două-trei zile sper să li-l înmânez.
La Publika FM, din ora-n ora – revolta lui Alexandru Tănase vizavi de intențiile majorității parlamentare de a evalua activitatea procurorului general. L-am auzit mai ieri și la Moldova în direct, împreună cu Pavel Midrigan și Vladislav Gribincea. Și-i urmăresc declarațiile de mai mult timp. O singură concluzie: e de jale, dar și mi se face jale. Ața de serios și atât de jos! Revoltător și regretabil...
Tot din știri mai aflu și despre niște posibile ploi deja. Precum și despre înrăutățirea situației epidemiologice. Virusul nu ne-a părăsit. Și încă se mai transforma... Păzea!
Miercuri
Aflu din mai mule mesaje că s-a decis convocarea Consiliului Politic PAS într-o ședință cu prezență fizică, pe sâmbătă. În sfârșit, lumea se va vedea la față și în formatul acesta. Probleme de examinat sunt multe, mai ales un contextul actual. Dar PAS-ul a câștigat detașat anticipatele, deține verticala puterii în stat. Cred că e de isprăvit cu brio și cu treburile interne.
Ulterior, primesc o invitație de la Cancelaria de Stat: mâine vrea să discute cu mine doamna prim-ministru. Știu doar că pentru ora 15.00 e planificată ședința de Guvern. Vedem cu ce putem fi buni.
Iar afară timpul într-adevăr s-a răcorit: vine Schimbarea la Față a Mântuitorului – o sărbătoare marcantă a începutului toamnei. Și asta va fi tot mâine.
Spre seară, mă întâlnesc cu o cunoștința din organele de menținere a ordinii publice. Atâtea probleme adunate! Și majoritatea sistemice. Moștenirea lăsată de cei de până acum e deplorabilă și de revoltă...
Joi
Discuția cu Doamna prim-ministru a durat patru minute, în care am reușit să punctez ce e la Basarabeasca, ce s-ar putea face prioritar și operativ și care ar fi obiectivele cu bătaie lungă. Mi s-a propus funcția pe care, cândva, am mai deținut-o – cea de a reprezenta Cancelaria de Stat în teritoriu. M-am angajat să schimbăm lucrurile și la periferie, să ajungem cu fapta bună și la firul ierbii. Mulțumesc membrilor Guvernului pentru încrederea acordată prin vot unanim.
De la 1 septembrie – prezența fizică sau on-line? Cum e cu vaccinarea?
După Guvern, dau o raită pe la medicul care, acum o lună, m-a operat și a avut grijă să ies teafăr din Spitalul de Urgență. I-am spus că mă vaccinez. Mi-a dat aici chiar și niște sfaturi. Spitalul – plin, ca de obicei, de lume. Medicina rămâne speranța noastră cea mare.
Mai târziu, discut cu o cunoștință de la Ministerul Educației: de la 1 septembrie – prezența fizică sau on-line? Cum e cu vaccinarea? Au mai rămas zile numărate și Ministerul tace... Stranie e situația asta.
Vineri
Majoritatea știrilor din aceasta zi se învârt în jurul Afganistanului, a Procurorului și a calamităților din lume... Apuc să văd puțin din ședința Parlamentului. Mă bucur că majoritatea legislatorilor sunt bine intenționați în a merge până la capăt cu obiectivele propuse. Poporul vrea dreptate, nu impunitate. La toate nivelurile. Acum.
În căutarea vaccinului AstraZeneca – una din recomandările medicului, îi telefonez medicului de familie al surorii mele. Îmi răspunde că la Centrul Medicilor de Familie Nr.7 este și AstraZeneca. E nevoie doar de buletinul de identitate. Zis și făcut. Personalul s-a arătat deschis și binevoitor. Chiar mulțumesc tuturor.
Chiar dacă au mai rămas doua zile de weekend intens, încerc să recapitulez această săptămână și mă prind la gândul că, totuși, multe încep a se schimba. Spre bine, desigur. Oamenii de la țară, mai ales, par luminați la față de speranță. Parca alta li-i vorba, altul li-i zâmbetul. Să sperăm că toate-s într-un ceas bun pentru toată lumea bună.