Despre campania electorală și „zonele de risc etnocultural și politic”, Vasile Botnaru discută cu istoricul Gheorghe Cojocaru.
Your browser doesn’t support HTML5
Gheorghe Cojocaru: „Ca regulă, odată cu startul campaniei electorale se încing spiritele, se amplifică liniile de scindare socială și etnoculturală, devin mai pronunțate vulnerabilitățile care marchează societatea de aproape trei decenii încoace. Elementele extremiste din zonele tradiționale cu potențial inflamator nu ezită să iasă la lumină și să lanseze apeluri provocatoare în adresa autorităților de la Chișinău, așa cum s-a întâmplat la Comrat unde s-a propus interzicerea participării partidelor din afara zonei găgăuze la alegerea instituției legislative locale sau la Varnița, asupra căreia pretind din nou autoritățile separatiste de la Tiraspol.”
Europa Liberă: Fiți de acord, alegerile nu sunt decât un catalizator sau un colorant, care identifică vechile crăpături. Probabil sunt niște interese cu bătaie mai lungă?
Gheorghe Cojocaru: „Interesele sunt cu bătaie lungă, sunt nu de ieri și nu de azi, urmărindu-se să se pună în dificultate procesul electoral și stabilitatea socială. Chiar dacă se întâmplă la o periferie a societăți, încordarea mușchilor în aceste zone de risc etnocultural și politic nu este deloc un fenomen de importanță periferică, dimpotrivă. La toate acestea se impune o reacție promptă și fermă din partea decidenților de vârf, fără a se invoca, așa cum se întâmplă, scuzele de a fi derogați din funcții pe perioada campaniei electorale.”
Europa Liberă: Vreau să vă întreb ca pe un expert în ale istoriei care vă trăiți viața în „foliante”: ce impresie v-a produs lansarea principalilor actori în campania electorală?
Gheorghe Cojocaru: „Multă improvizație, banalități și lipsă de imaginație, o diversitate de culori într-un spectacol ieftin cu pretenții la exclusivism, un soi de provincialism mustos, profund înrădăcinat pe malurile Bâcului, de care protagoniștii, poate nu toți, nu par să fie oarecum preocupați. În rest, mult elan la început de cale din partea tuturor, zâmbete largi, promițătoare și apeluri la luptă aproape corp la corp cu oponenții, așa cum se cuvine într-o bătălie electorală. Ce mai încolo și încoace, zarurile au fost aruncate!”
Europa Liberă: Dvs. ce ați înțeles: cine și cu cine luptă în această arenă a gladiatorilor politici?
Gheorghe Cojocaru: „Teoretic, toate ar trebui să lupte împotriva tuturor, numai că, după cum se observă, democrații sunt ținta predilectă a celor două partide de opoziție, în timp ce blocul ACUM nu pare preocupat să-și descarce tunurile asupra aliniamentelor socialiste și invers. Nu este exclus ca focusarea exclusivă asupra cadrului intern și ignorarea rezonanței geopolitice a acestor alegeri să complice mult rezultatele scrutinului din 24 februarie, ca și evoluțiile postelectorale.”