Gheorghe Cojocaru despre alegerile prezidențiale în pandemie: Multe promisiuni, puține soluții

Alegeri prezidențiale în pandemie. Multe promisiuni, puține soluții

Gheorghe Cojocaru: „Pandemia și seceta din acest an au un impact puternic asupra agendelor și programelor electorale ale celor opt pretendenți la funcția supremă în stat. Răspunsurile formulate față cu aceste năpaste dau o notă aparte, cu totul dramatică actualei campanii electorale. Simțind pe pielea proprie efectul ucigător al virusului ca și consecințele dezastruoase ale secetei, cetățeanul simplu, cel care va alege președintele la 1 noiembrie, vrea să audă cum intenționează candidații la Președinție să protejeze societatea în fața unor asemenea cataclisme.”

Europa Liberă: Ca să continui descrierea asta în culori pastelate, voi spune că statisticile arată că numărul celor infectați e în creștere alarmantă. Președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, e și ea infectată de COVID, iar instituția legislativă nu se mai convoacă de mai bine de o lună și jumătate parcă, iar singura bucurie, pentru cei de la țară în special, sunt ploile din aceste ultime săptămâni, se vede cum s-a schimbat culoarea ierbii care a mai rămas și asta e speranța într-un an viitor mai bun. Deci, în aceste condiții de restricții epidemiologice prelungite, ce soluții avansează pretendenții la Președinție?

Gheorghe Cojocaru: „Pandemia a impus pe agendă ca prioritate sistemul național de sănătate, determinând întoarcerea omului politic cu fața spre acest domeniu și solicitându-i soluții pe potrivă. Nimeni dintre cei opt candidați nu este medic de profesie, după cum se cunoaște, pentru a putea susține o dezbatere punctuală asupra problemelor din medicină, dar fiecare dintre aceștia este, mai mult sau mai puțin, în temă, insistând asupra necesității modernizării sistemului de sănătate. Ca și toată lumea, cei opt pretendenți rămân în așteptarea vaccinului, pe care, cu regret, laboratoarele de cercetări din sfera medicinei din Republica Moldova n-au cum să-l inventeze. Dacă unii dintre ei ar da preferință vaccinului promis de Federația Rusă, alții ar prefera vaccinul ce va fi produs în Occident. Și unii, și alții, de altfel ca toți oamenii, și-ar dori un vaccin cât mai sigur și mai accesibil ca preț. În ciuda diferențelor de abordare pe criterii geopolitice a subiectului vaccinului în ceea ce privește necesitatea prevenirii secetei, se observă un consens , practic, rarisim în politica de pe Bâc.”

Europa Liberă: Consens, dar asociat cu lipsa de soluții, nici în acest domeniu al agriculturii printre cei opt pretendenți la Președinție nu se găsește un specialist cert, însă, totuși, ne amintim că Igor Dodon a făcut studii la Universitatea Agrară, Violeta Ivanov are studii în ecologie și a fost ditamai ministră sau Maia Sandu este licențiată a Academiei de Studii Economice, dar și ceilalți candidați, Renato Usatîi, un practician, cum se declară el, sau juriștii Andrei Năstase, Tudor Deliu, Dorin Chirtoacă sau istoricul Octavian Țîcu ar avea o minimă expertiză necesară pentru a aborda această chestiune, ce-l puțin a-i sublinia importanța. Cum văd ei soluția pentru a ne salva de anii de secetă? În ultima vreme agricultura nu-și poate lua avântul necesar și de aici sărăcia fermierilor care îi scoate cu tot cu tractoare în stradă, nu?

Gheorghe Cojocaru: „Soluția sau soluțiile propuse în programele electorale vizează edificarea unor rețele extinse de irigare, programe de stat pe termen mediu și lung în acest domeniu, un parteneriat între stat și mediul privat, investiții în tehnologii avansate, oferirea unor credite ieftine producătorilor agricoli, ca și asigurarea suprafețelor agricole în caz de anomali și dezastre naturale. Rămâne un mister de ce toate aceste propuneri judicioase sunt avansate doar după ce seceta a făcut din nou ravagii, mai ales că unii dintre actualii candidați au sau au avut și anumite responsabilități executive și rămâne un semn de întrebare dacă toate aceste propuneri vor trece din paginile programelor electorale în sfera acțiunilor practice. Ca și în cazul medicinei, și în acest caz legat de prevenirea secetei, fără investiții în sfera științei aplicate și fundamentale nu se va putea progresa, însă, după cum se observă, preocuparea pentru cercetare ca motor al dezvoltării nu prea se regăsește printre promisiunile electorale.”

Europa Liberă: În Parlamentul European tocmai acum s-a dat o notă critică pentru modul în care autoritățile de la Chișinău și-au onorat angajamentele asumate în Acordul de Asociere la Uniunea Europeană. Una dintre concluziile raportului prezentat în Legislativul de la Bruxelles de europarlamentarul Dragoş Tudorache este că autorităţile Republicii Moldova întârzie implementarea reformelor privind statul de drept, ceea ce îngrădeşte accesul cetăţenilor săi la fondurile europene. Este reforma statului de drept o prioritate pentru pretendenții la fotoliul de președinte al Republicii Moldova, ați văzut așa ceva?

Gheorghe Cojocaru: „Este, în primul rând, o prioritate pentru candidații ce reprezintă dreapta proeuropeană la aceste alegeri, de la Maia Sandu și Andrei Năstase la Tudor Deliu, Octavian Țîcu și Dorin Chirtoacă. Renato Usatîi promite o justiție „haiducească”, iar stânga, reprezentată de Igor Dodon și Violeta Ivanov, pune accentul pe programele de stat de asistență socială. Recuperarea miliardului furat, despre care s-a vorbit din nou în Parlamentul European, nu pare să fie o prioritate pentru justiția de la Chișinău, care în ultimul timp împarte, cu dare de mână, note de bună purtare unor faimoase personaje ale lumii interlope, iar „statul de drept”, pur și neaoș, arată, în acest context, ca în lumina oglinzilor strâmbe.”