Your browser doesn’t support HTML5
Comentariu în dialog Vasile Botnaru-Gh. Cojocaru
Gheorghe Cojocaru: „Logica partidelor politice, ca și comportamentul acestora, se dovedește adeseori un fenomen greu de înțeles pentru oamenii simpli. Exemplul votului recent din Parlament pe marginea inițiativei Partidului Democrat privind introducerea sintagmei „orientare europeană” în textul Constituției este unul mai mult decât edificator în acest sens. Partidele politice – cele de la guvernare sau cele din opoziție – au arătat și cu această ocazie că nu știu să poarte un dialog elementar, deși problema abordată era una de maximum interes, că nu au cultura comunicării și că nici nu simt necesitatea unui schimb de opinii cu cei care sunt de altă părere. Se pare că liderii de la noi preferă răsucirea mâinilor adversarilor politici mai curând, decât o vorbă la o cafea.”
Europa Liberă: Sugerați cumva că un schimb de vorbe la o cafea între liderii partidelor ar fi dat alte rezultate în cazul inițiativei Partidului Democrat?
Gheorghe Cojocaru: „Poate că nu sau poate că s-ar fi ajuns la un compromis rezonabil între partidele politice care susțin, în realitate, obiectivul integrării europene. Indiferent de rezultatele unui asemenea scenariu ipotetic, ceea ce ar trebui de reținut este că actuala clasă politică nu dispune de mecanisme instituționalizate de comunicare.
Instituția prezidențială se pare că nici nu-și pune astfel de probleme, în timp ce guvernul stă exclusiv pe partea sa de carosabil, iar parlamentarii sunt prea obosiți unii de alții sau stau deja cu gândul la viitoarele alegeri. După cum se vede, o asemenea situație se va prelungi și de acum încolo, ceea ce nu are cum influența în bine democrația firavă din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Forțele politice pro-europene din Parlament ar fi putut să întrunească numărul necesar de voturi pentru a modifica Constituția în favoarea vocației europene a Republicii Moldova. De ce totuși nu s-a votat această inițiativă?
Acest caz amintește întrucâtva de polemicile parlamentare din anul 1994, când a fost adoptată Constituția...
Gheorghe Cojocaru: „Explicații se pot da multe. Le-au dat și partidele politice deja și observatorii fenomenului politic autohton. Dar, într-adevăr, un asemenea raport de forțe pro-europene s-ar putea să nu se mai regăsească în viitorul Parlament. Nu s-a votat, pentru că democrații n-au acceptat modificarea articolului 13 din Constituție privind limba română, iar opoziția liberală și liberal-democrată în această situație a întors spatele supărată. Drept urmare, spre deliciul socialiștilor, nu s-a votat amendamentul propus de democrați și nici articolul 13 nu a fost modificat.
Acest caz amintește întrucâtva de polemicile parlamentare din anul 1994, când a fost adoptată Constituția, în jurul denumirii limbii de stat: română sau „moldovenească”...
Europa Liberă: Înțeleg că faceți aluzie la faimoasa paranteză pe care o propunea președintele Lucinschi, astfel încât româna să fie între paranteze sau „moldoveneasca” între paranteze.
Gheorghe Cojocaru: „O paranteză sau o bară de compromis, atunci, dar care ar fi putut – de ce nu? – domoli spiritele. Timpul scurs de atunci arată, de altfel, că rigiditatea in extremis în politică se răzbună crunt.”
Europa Liberă: Dacă ar fi să pariați, cum credeți, vom avea un referendum în chestiunea „integrării europene”, după cum declară unii dintre democrații de la vârful partidului?
Gheorghe Cojocaru: „Declară, deocamdată, cu jumătate de gură. Lucrurile nu sunt clare nici în această privință. După un vot pierdut în Parlament, un referendum, eventual, și acesta pierdut ar fi prea mult chiar și pentru Partidul Democrat.”