Elveția și Danemarca sunt două dintre țările percepute de publicul larg ca fiind cele mai puțin corupte. Cu toate acestea, cele două țări au mari probleme cu standardele democratice privind corupția, avertizează experții GRECO. În Elveția nu există reguli cu privire la transparența finanțărilor politice, iar un judecător care vrea sa fie ales, trebuie să îi plătească un sfert din salariu partidului are îl propune și votează.
Într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere, directorul executiv al GRECO, Gianluca Esposito, vorbește despre raportul pentru anul 2018 al instituției și explică de ce între percepția privind corupția și realitatea din teren nu poate fi pus semnul egal.
Europa Liberă: Ultimul raport anual al GRECO are o concluzie care invită la reflecție: percepția unui nivel de corupție scăzut poate fi înșelătoare. Ne puteți explica?
Gianluca Esposito: „Există state care se situează pe locuri foarte sus în topul percepției corupției, unde pare că totul este în
Este foarte important pentru toate țările, indiferent de nivelul de percepție al corupției, să ia măsurile preventive recomandate de GRECO ...
regulă, lucrurile sunt sub control, dar exact în astfel de state și pe fondul unor astfel de percepții începe să se dezvolte corupția. De aceea, este foarte important pentru toate țările, indiferent de nivelul de percepție al corupției, să ia măsurile preventive recomandate de GRECO în privința corupției.
Percepția despre o țară este că stă bine la capitolul anti-corupție nu este deloc o garanție că în realitate chiar așa stau lucrurile...
Există țări precum Elveția sau Danemarca care deși au indice de percepție al corupției foarte scăzut, se află sub procedura de monitorizare a GRECO. Danemarca este pe primul loc în topul privind percepția corupției alcătuit de Transparency Internațional. Potrivit acestui top, Danemarca este percepută ca fiind cea mai puțin coruptă țară. Dar nu este așa deloc. Danemarca se află în procedura de nerespectare a standardelor GRECO. La fel, Elveția. Ca atare, faptul că percepția despre o țară este că stă bine la capitolul anti-corupție nu este deloc o garanție că în realitate chiar așa stau lucrurile. Percepția poate fi de multe ori înșelătoare.”
Europa Liberă: În orice caz, pare că statele nu se grăbesc să aplice recomandările Dvs. Asta observați, de altfel, și în raportul anual.
Gianluca Esposito: „Este adevărat, și chiar dacă aceste raport este despre anul 2018 vă pot spune că am văzut încă din 2017 un declin al implementării recomandărilor noastre. Lucrurile par între timp să fie pe drumul cel bun, în sensul că numărul implementărilor începe să crească. În 2017 aveam 16 țări care se aflau în procedura de neconformitate, acum sunt doar 14. Deci numărul statelor care nu aplică recomandările este în declin.”
Your browser doesn’t support HTML5
Gianluca Esposito: „Nerespectarea drepturilor sociale, traficul de ființe umane se întâmplă din cauza corupției”
Europa Liberă: România este una dintre statele care nu implementează recomandările GRECO…
Gianluca Esposito: „În anul 2018, România a fost atât subiectul procedurii de neconformitate cât și al așa numitei proceduri ADOC, o procedură de urgență, prin care putem evalua
Vom publica zilele următoare două rapoarte despre România ...
punctual o țară atunci când vedem că se iau măsuri controversate. Vom publica zilele următoare două rapoarte despre România, care au fost adoptate de noi acum două săptămâni, dar nu au putut fi publicate până când guvernul român nu dă undă verde pentru aceasta. Am constatat
România rămâne în procedura de neconformitate...
o serie de îmbunătățiri. Salutăm declarația premierului român referitor la oprirea reformei justiției. Sigur, România rămâne în procedura de neconformitate, căci acestea sunt doar declarații, dar sperăm să se treacă și la fapte.”
Europa Liberă: Doar 34% dintre recomandările GRECO au fost aplicate de guverne. Cel mai puțin (23%) au fost implementate recomandările privind parlamentarii. Ce înseamnă asta?
Gianluca Esposito: „Procurorii sunt cei care implementează cel mai bine recomandările noastre. Noi facem presiuni ca și recomandările privind membrii Parlamentului să fie
Politicienii trebuie să devină un model de etică pentru cetățeni...
implementate, pentru că astfel încrederea publicului în democrația parlamentară va crește. Politicienii trebuie să devină un model de etică pentru cetățeni, să nu fie acuzați de conflict de interese sau că sunt manipulați de lobby-ști. Acestea sunt chestiuni care sunt importante pentru societate, iar cetățenii trebuie să fie convinși că politicienii aplică standardele de etică și că, astfel, pot avea încredere în ei. Progresul este minimal, dar există progres față de 2017. Noi facem presiuni pe mai departe și sunt convins că vom avea rezultate mai bune în 2019.”
Europa Liberă: Corupția poate părea ceva foarte fluid, foarte teoretic. Dar Dl Jagland, secretarul general al Consiliului Europei spunea că statul de drept și democrația pot fi devastate de corupție. Cum? Dați-ne exemple concrete.
Gianluca Esposito: „Când independența justiției este afectată,
Nerespectarea drepturilor sociale, traficul de ființe umane, se întâmplă din cauza corupției...
acest lucru face imposibilă orice luptă credibilă împotriva corupției. Unii jurnaliști au fost amenințați și chiar uciși pentru că au dezvăluit fapte de corupție. Nerespectarea drepturilor sociale, traficul de ființe umane, toate acestea se întâmplă din cauza corupției. În țările care au standarde înalte pentru drepturile omului, nivelul corupției este scăzut.”