Cea mai eficientă energetic clădire din Republica Moldova se află la Călărași și este o grădiniță. Este primul edificiu din țara noastră proiectat şi construit după modelul german numit casa pasivă, care reprezintă la ora actuală standardul pentru clădirile cu eficiența energetică cea mai ridicată de pe glob. De ce și cum poate fi multiplicată această inovație în Moldova, relatează Tatiana Ețco.
Your browser doesn’t support HTML5
O grădiniță a viitorului, la Călărași
Cum credeți că ar trebui să arate sediul unei grădiniță care se vrea în pas cu standardele moderne? Eu am văzut-o la Călărași. Nu, nu are computere și nici roboți. Are, în schimb, încăperi foarte mari, luminoase și aerisite. Tavan și podea din lemn și ferestre cât întreg peretele. Și cel mai important, în armonie cu natura, este convins arhitectul german Ludwig Rongen, expert în cadrul proiectului de construcție a grădiniței. Și nu doar pentru că se află la poalele pădurii, dar pentru că energia pe care o consumă clădirea este aproape zero, astfel facturile ar trebui să fie cu 90 % mai mici decât ale unei grădinițe zise convenționale, fiind pusă în valoare energia solară, geotermală și biomasa.
arhitecul Ludwig Rongen (dreapta) și inginerul Gunter Schlagowski
Ludwig Rongen: "Acest tip de construcții sunt absolut necesare. O casă pasivă nu este una care folosește tehnologie de ultimă generație. Ea folosește tehnologie minimă, dar este important să fie proiectată foartă inteligent. Acest proiect, grădinița, este cu un pas înaintea timpului său."
În mai puțin de doi ani, în Uniunea Europeană toate construcțiile publice noi trebui să fie clădiri aproape zero energie, iar din 2021 absolut toate construcțiile noi vor trebuie să fie așa. Conceptul de casă pasivă, aplicat la grădinița "DoReMicii" din Călărași, răspunde perfect acestui deziderat de clădire aproape zero energie. Această grădiniță este o primă rândunică pentru Moldova, este convins Mircea Eșanu, directorul Fondului de Investiții Sociale, instituție care a realizat acest proiect cu asistența financiară și tehnică din partea Republicii Federale Germania, prin intermediul Băncii pentru dezvoltare KfW.
Mircea Eșanu
Mircea Eșanu: "Una din părțile frumoase este că noi am realizat acest proiect cu capacitățile umane locale, pornind de la proiectanți și compania de construcții și muncitorii care au fost pe acest șantier, fiind ghidați de experții germani la o serie întreagă de etape, fapt ce ne-a ajutat să înțelegem mult mai bine această tehnologie, cum ea funcționează și cum trebuie pusă în practică, astfel încât noi să putem replica acest exemplu."
Costul pentru construcția acestei grădinițe de tipul casă pasivă în comparație cu una convențională este mai mare cu aproximativ o pătrime, pe când în Germania, de exemplu, această diferență este de doar 5%. Explicația - accesibilitatea la materialele specifice. Cu cât, însă, cererea va fi mai mare, această diferență va descrește. Dar până va ajunge ca respectul față de natură și calitatea aerului din interiorul construcției să fie argument pentru moldoveni, cea mai mare putere de convingere ar putea-o avea costul infim pentru energia electrică, crede Sergiu Guțu, reprezentantul băncii KfW în Moldova.
Sergiu Guțu
Sergiu Guțu: Primul pas care ar trebui făcut acum este asigurarea unei monitorizări pe parcursul primului an de funcționare, astfel încât toate avantajele pe care le oferă tehnologia casa pasivă să fie demonstrate în practică și în facturile plătite pentru serviciile comunale.
Grădinița de tip casă pasivă, deocamdată singura, cea din Călărași, este dovada concludentă că alternativa construcțiilor tradiționale poate fi prietenoasă nu doar cu propriul buzunar, dar și cu mediul înconjurător și sănătatea umană.