Deciziile Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică privind tarifele la agenţii energetici ridică tot mai mult semne de întrebare referitoare la independenţa acestui regulator. Discutăm în această dimineaţă cu deputatul liberal-democrat, Grigore Cobzac, membru al Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, despre ultimele decizii ce ţin de politica tarifară a acestei agenţii independente aflate sub control parlamentar. La fel, abordăm tema veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-un an electoral. Discutăm şi despre strategia de recuperare a miliardului prezentată de autorităţi.
Grigore Cobzac
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: cu Grigore Cobazac
Europa Liberă: Vinerea trecută, ANRE a redus tariful la energia electrică, l-a menţinut neschimbat pe cel la apă şi canalizare. „Reducerea tarifului la curent a permis menţinerea tarifului la apă”, a explicat Agenţia. „O decizie justificată din punct de vedere economic, pentru prima dată, fără substrat politic”, a comentat un fost director al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) Victor Parlicov. Dar Dvs. personal cum priviţi aceste decizii ale ANRE şi, mai ales, de ce apar astfel de aprecieri: decizii economice sau politice, din moment ce vorbim de un regulator care ar trebui să se conducă doar de raţionamente economice?
Grigore Cobzac: „Da, eu cred că având o experiență de comunicare cu actuala guvernare noi trebuie să fim totdeauna prudenți atunci când atribuim unor politici sociale responsabile asemenea acțiuni. Tariful la energia electrică depinde, în primul rând, de două componente. Acestea sunt: prețul de procurare a energiei electrice și desigur cursul valutar. Mai sunt și altele, dar ele sunt nesemnificative. Întrebarea mea ar fi: care au fost, s-a schimbat, s-a renegociat contractul de procurare a energiei electrice? Și fluctuațiile cursului valutar nu sunt semnificative…”
Europa Liberă: Dar întărirea leului totuși e un factor?
Grigore Cobzac: „Nesemnificativ în acest caz, pentru că micșorarea cu 20 la sută desigur că este una salutabilă, dar noi totuși ne întrebăm: de unde asemenea generozitate în condițiile în care principala componentă – prețul de procurare – a rămas neschimbată? Și în fond mai multe presupuneri, haideți să le spunem așa. Or, în actualul tarif, în precedentul tarif au fost rezerve la care acum renunță benevol Union Fenosa – și aceasta este o acțiune fără precedent; noi cunoaștem faptul că Union Fenosa se lupta pentru fiecare bănuț din tarif și doar în partea ce ține de majorări.
Iată acum asistăm la o situație când ei benevol renunță aproape la 20% din tarif și evident noi ne punem întrebările: cât de durabilă este această micșorare și dacă nu era rezervă în tarif, înseamnă că noi trebuie să ne așteptăm în scurt timp, mai bine zis după alegeri, la o recuperare a acestor cedări ale Union Fenosa? Vorbeam despre capitolul durabilitate a unor asemenea decizii. Eu sunt de altă părere. Eu cred că această micșorare a tarifului are o conotație electorală și desigur că ne pare rău că Union Fenosa, Gas Natural Fenosa, mai bine zis, se încadrează în unele politici electorale ale actualei guvernări.”
Europa Liberă: Dar, dle Cobzac, înaintea alegerilor orice Guvern este tentat să micșoreze prețurile fie la energie, fie la gaze naturale; orice micșorare de prețuri, probabil, e salutabilă într-un an electoral. Toate ar fi cum ar fi dacă nu ar fi aceste semne de întrebare asupra independenței regulatorului. În calitatea Dvs. de membru al Comisiei parlamentare economice, cum priviți aceste dubii care există asupra independenței regulatorului de pe piață, care, repet, trebuie să-și fixeze orice decizie în baza costurilor reale și nu a altor circumstanțe?
Grigore Cobzac: „Sunt de acord cu Dvs. că asemenea practici au fost și anterior, atunci când în preajma electoralelor au fost acțiuni de micșorare a tarifelor, doar că cetățenii trebuie să știe despre aceasta, că este o acțiune electorală și să-și pună întrebări despre durabilitatea ei. Noi desigur că salutăm și nu suntem împotriva micșorării tarifului, doar că, repet, cetățenii trebuie să fie informați și să ia decizia în aceste condiții.”
Europa Liberă: Dar în calitate de comisie de profil, în calitate de formațiune de opoziție pe care o reprezentați, ce demersuri se pot face ca să se sporească independența acestui regulator?
Grigore Cobzac: „Eu nu cred că este posibil din partea opoziției să vină cu ceva propuneri de ordin legislativ pentru a spori independența…”
Europa Liberă: Ok, dar care este soluția, cum o vedeți Dvs.?
Grigore Cobzac: „Soluția este una. Eu am expus-o nu o dată – trebuie această guvernare în noiembrie de dus în istorie și atunci noi vom putea vorbi despre…”
Europa Liberă: Și va veni alta care va proceda exact așa. Vorbeam de mecanisme de sporire a independenței ANRE.
Grigore Cobzac: „Nu cred că este posibil că va veni, nu sunt de acord cu afirmația Dvs. că va veni altă guvernare și va proceda la fel. Eu cred că cetățenii deja au o memorie electorală și ei sunt capabili să discearnă, ei sunt capabili să deosebească toate acele promisiuni și acțiuni populiste de scurtă durată ale guvernării.”
Europa Liberă: Nu credeți totuși, dle Cobzac, că e vorba despre altceva. Sunt mecanisme prin care se poate asigura independența acestui regulator. Ați văzut povestea cu majorarea și reducerea prețurilor la benzină şi motorină? În câteva săptămâni, Guvernul a reușit de două ori să influențeze această schimbare de tarife. Mai întâi, ANRE, după ce le majorase, a dat prețurile în jos în urma unei dispoziții a premierului, ulterior se pare că o decizie judiciară a determinat ANRE-ul să facă același lucru. Despre asta vorbeam, despre cum îi dai mai multă independență unui regulator care să nu se ghideze de dispozițiile politice?
Grigore Cobzac: „Eu vreau să vă spun că atât cadrul legal, cât și
Când guvernarea are nevoie și are interese, ea intervine cu ranga în cadrul normativ...
cadrul normativ de azi care există, care reglementează activitatea ANRE-ului este unul bun și unul suficient, aș spune, doar că atunci când guvernarea are nevoie și are interese, ea intervine cu ranga în acest cadru normativ.”
Europa Liberă: O concluzie, dle Cobzac, aș vrea să ne spuneți: ce ar trebui cetățenii să știe despre ultimele decizii tarifare?
Grigore Cobzac: „Concluzia este că noi trebuie să vedem cât de durabilă este această micșorare de tarife, noi trebuie să fim foarte prudenți și să monitorizăm guvernarea ca ulterior, după alegeri, să vedem cât va fi de durabilă această micșorare de tarife și desigur că deciziile să le luăm în consecință.”
Europa Liberă: Schimbăm foaia, dle Cobzac. Parlamentul a adoptat nu demult o rectificare bugetară. Cum priviți echilibrul bugetar din acest an?
Grigore Cobzac: „Eu cred că deja a trecut ceva timp și o analiză mai profundă ne spune că acele venituri așteptate de guvernare atât pe interior, cât și din exterior, de la partenerii de dezvoltare nu se realizează. Astăzi noi putem să spunem că unele din proiecte sau majoritatea proiectelor electorale ale guvernării sunt sub semnul întrebării. Și aici eu vreau să aduc argumente.
Dacă țineți minte, pentru „Arena Chișinău” în bugetul 2018 s-au votat inițial 200 de milioane de lei, ca la modificare să fie alocate doar 102 milioane de lei. Nu cred că aceasta ar spori atractivitatea proiectului pentru investitorii străini, dar guvernarea a fost nevoită să recurgă la asemenea micșorări de cheltuieli.
Același lucru noi putem astăzi să spunem și despre micșorările de cheltuieli; același lucru noi putem astăzi să spunem și despre „Drumuri bune pentru Moldova”. Or, în proiectul de modificare a bugetului au fost alocate doar 800 de milioane de lei dintr-un miliard și 600 de mii anunțate anterior. Este altceva că guvernarea manipulează și atribuie tot pentru „Drumuri bune pentru Moldova” și acele surse din Fondul rutier care au fost alocate pentru autoritățile publice locale, dar este evident că proiectul în aceste condiții are de suferit. Și aici eu chiar aș vrea puțin să analizăm și să contemplăm asupra implementării proiectului „Drumuri bune pentru Moldova”. Este un proiect desigur pe care, chiar fiind electoral, și noi l-am susținut și dă bine pentru cetățeni, doar că implementarea lui acum ne dovedește că prea se dedau autoritățile în executarea lui neconformă, să-i spunem așa.”
Europa Liberă: De ce spuneți asta?
Grigore Cobzac: „Se execută doar lucrări de așternut a îmbrăcămintei de asfalt a drumurilor, nu se execută nimic din ceea ce ține de lucrările tehnice, nu se repară podețurile, nu se repară podurile, nu se schimbă bordura, nu se construiesc rigorile acolo unde drumurile sunt în pantă. Toate acestea dau o durabilitate pentru aceste lucrări de foarte scurt termen.”
Europa Liberă: Dar autoritățile locale care sunt acolo pe loc, ele nu se pot implica?
Grigore Cobzac: „Vreau să vă spun că autoritățile locale practic sunt excluse din executarea proiectului și vocea lor practic nu se aude. Dar desigur că ei nu pot fi foarte vocali în aceste condiții, pentru că imediat poți să piezi o parte din proiect și ei desigur că din sărăcia pe care o au acceptă ceea ce li se dă și ceea ce lise execută.”
Europa Liberă: De ce ați numit „proiecte electorale”, iată, aceste două proiecte – Arena, „Drumuri bune pentru Moldova”?
Grigore Cobzac: „Din simplul motiv că abordarea aceasta, de exemplu, „Drumuri bune pentru Moldova”, această abordare înseamnă că la toți noi le facem drumuri. Dar poate sunt localități care au alte priorități la momentul actual? Ei bine, drumuri le trebuie la toți, dar eu vreau să vă aduc un exemplu din satul Bujor, raionul Hâncești, acolo unde satul nu are nici apă, nici canalizare. Și noi astăzi venim și construim drumul. Bine, se acceptă, noi totul ce vine de la guvernare și sunt surse nerambursabile desigur că autoritățile locale acceptă, dar trebuie să fie un ciclu tehnologic în construcție.
Nu trebuie să fii mare constructor ca să înțelegi – se execută unele lucrări, ca după asta să vină celelalte care să finalizeze opera. Și alte exemple. Aceeași „Arena Chișinău”. Eu m-am pronunțat da, în favoarea acestui proiect, doar că, dacă acest proiect ar veni integral din investiții străine, da, bine, s-ar accepta, dar noi avem astăzi probleme mult mai stringente în țară decât acest proiect.”
Europa Liberă: Îngrijorări legate de echilibrul cheltuielilor și veniturilor aveți legate de acest an, după examinarea rectificării, după adoptarea ei?
Grigore Cobzac: „Da, evident, eu vreau să revin că iarăși nu sunt veniturile cele așteptate atât pe interior, cât și din exterior. Și despre aceasta ne vorbește și faptul că s-a majorat și deficitul bugetar, despre aceasta ne vorbește și nealocarea celor 800 de milioane de lei pentru „Drumuri pentru Moldova”, și micșorarea cheltuielilor pentru „Arena Chișinău” cu 98 de milioane în raport cu cele care au fost votate în bugetul 2018.”
Europa Liberă: Timpul ne presează, dle Cobzac, de aceea foarte pe scurt. Am promis să discutăm și despre strategia de recuperare a fraudei bancare. Un coleg de partid de-al Dvs., dl Iurie Țap, a numit în Parlament această strategie o „fumigenă”. Aș vrea foarte pe scurt să ne elaborați un pic punctul Dvs. de vedere. De ce credeți ca formațiune că distrage atenția de la problemele reale această strategie și de ce credeți că nu se îndeplinesc condițiile Memorandumului cu Uniunea Europeană privind finanțarea macrofinanciară?
Grigore Cobzac: „Nu am divergențe cu dl Țap, care a rostit aceasta în Parlament, cât și cu colegii noștri din fracțiune, noi suntem toți de aceeași părere. Bine, este o „fumigenă”, după cum s-a spus. Nu se face distincție între banii cei care au fost sustrași din rezervele Băncii Naționale și creditele neperformante. S-au pronunțat nu o dată specialiștii și experții la acest capitol. Or din banii care au fost sustrași din rezervele Băncii Naționale nu a fost întors până la momentul de față niciun dolar. Resursele financiare recuperate sunt din creditele neperformante și din realizarea fondurilor fixe ale băncilor falimentare.”
Europa Liberă: De ce aveți îndoieli? Poate urmează acest lucru, iată, cu strategia în față autoritățile se apucă de lucru și?...
Grigore Cobzac: „(râde) În genere, strategia aceasta este tot un instrument de manipulare. Nouă ni s-a spus regulat că „noi nu putem recupera” sau „nu putem recupera în forță resursele financiare delapidate, pentru că nu avem această strategie. Strategia nu poate fi perfectată până nu va fi raportul Kroll-2”. Iată avem acum raportul Kroll-2 și avem strategie, dar practic nu se vede legătura între aceste două documente. E drept că noi nu le cunoaștem integral nici pe unul, nici pe altul. Mie mi se pare că iarăși strategia face parte din tragerea mâței de coadă pentru a lungi în timp și a justifica cumva lipsa de rezultate în recuperarea banilor furați.”