Pe calea europeană, guvernarea a făcut doar jumătate din ce și-a propus pentru 2022 | „Nu contează viteza, ci calitatea reformelor”

Din cele 35 de acțiuni trecute în planul autorităților cu termenul-limită decembrie 2022, au fost realizate 16, nouă se află la „etapa finală”, iar celelalte zece încă nu au fost îndeplinite. Cele mai multe măsuri se refereau la justiție, combaterea corupției și alinierea legislației naționale la cea europeană.

În ianuarie, la prima ședință din acest an a Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, președinta Maia Sandu a spus că ceea ce nu s-a făcut până în decembrie 2022 ar trebui să se facă până în martie 2023. Șefa statului a cerut ca toate instituțiile statului să accelereze eforturile pentru a realiza acțiunile din plan.

Prin acest plan, autoritățile și-au propus să îndeplinească în decurs de un an, până în iunie 2023, toate cele nouă condiții ale Comisiei Europene, după care ar putea începe negocierile de aderare. Termenul a fost stabilit de Chișinău, și nu de Bruxelles, accentuează expertul în politici europene Mihai Mogîldea, de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

„Este un plan destul de ambițios. Guvernarea și-a pus drept obiectiv să implementeze timp de un an un plan de acțiuni voluminos, care vizează cele mai importante domenii de activitate ale guvernului pe justiție, anticorupție, reforma administrației publice”, explică Mogîldea.

Viteză versus calitate

Viteza nu este, însă, cel mai important lucru în acest proces de integrare europeană, spune Rikard Jozwiak, jurnalistul Europei Libere specializat în afaceri europene.

„În esență, nu este despre viteză, ci despre cât de bine se fac reformele. Reformele trebuie să meargă, iar lucrurile trebuie să funcționeze. Mai târziu, se va vedea dacă reformele s-au făcut doar pe hârtie, dacă nu vor funcționa, ci se vor întoarce împotrivă”, comentează jurnalistul.

El aduce drept exemplu cazurile Bulgariei și României, care au aderat „în grabă” la Uniunea Europeană, în 2007, și, pentru că nu au făcut toate reformele ca la carte, nu pot beneficia acum de toate drepturile, cum ar fi cel de a face parte din spațiului Schengen.

„Acest proces nu este un exercițiu în care trebuie doar îndeplinite condițiile, ci este un proces de transformare a Republicii Moldova într-un stat normal, modern și european, care corespunde Uniunii Europene. Este mai bine ca reformele să se facă bine decât rapid. Desigur, dacă pot fi făcute rapid, este bine, dar este important ca ele să fie făcute corespunzător”, precizează Rikard Jozwiak.

Cele mai multe acțiuni, îndeplinite sau la etapa finală

În domeniul justiției, autoritățile voiau să îndeplinească șase acțiuni, însă doar jumătate dintre ele au fost duse la bun sfârșit. S-au făcut unele modificări legislative, inclusiv a fost schimbată legea privind Institutul Național de Justiției și cea cu privire la procuratură.

De asemenea, a fost adoptat un nou cod electoral, în conformitate cu recomandările OSCE și ale Comisiei de la Veneția. Documentul în baza căruia se vor desfășura alegerile în R. Moldova a fost votat de deputați în luna decembrie și a intrat în vigoare în acest an, deși, potrivit planului, trebuia definitivat în octombrie.

Nu a fost finalizat procesul de pre-vetting, o reformă-cheie din domeniul justiției. Comisia formată din experți străini și din R. Moldova a reușit să audieze, deocamdată, judecătorii care candidează la funcțiile de membri în Consiliul Superior al Magistraturii și a început să verifice averile și interesele candidaților non-judecător. Urmează evaluarea candidaților în Consiliul Superior al Procuraturii.

Multe planuri de a combate criminalitatea organizată

Pentru 2022, autoritățile și-au stabilit cele mai multe sarcini pentru a consolida lupta împotriva criminalității organizate. Din cele nouă acțiuni planificate în acest domeniu, au fost realizate doar cinci. A fost adoptată strategia de dezvoltare în domeniul afacerilor interne. Autoritățile moldovene și-au propus să coopereze mai bine cu UE în lupta cu infracțiunile transfrontaliere în noul context de securitate, astfel că la Chișinău a fost lansat HUB-ul Republica Moldova-UE în domeniul securității interne și al managementului frontierelor.

Chișinăul stipulase în mod special necesitatea de a avea o serie de legi pentru recuperarea activelor și pentru a combate criminalitatea financiară și spălarea banilor. Deputații au adoptat, în decembrie, un program național pentru recuperarea bunurilor infracționale, însă hotărârea încă nu a intrat în vigoare.

„Per ansamblu, când ne uităm la acțiunile incluse în acest plan, putem observa că o bună parte dintre ele se referă la intervenții de nivel legislativ, adică la legi care trebuie să fie votate de Parlament, politici care trebuie să fie dezvoltate de Guvern în colaborare cu Parlamentul sau planuri de acțiuni care țin de anumite ministere”, observă expertul IPRE, Mihai Mogîldea.

Pe mesele deputaților se află încă modificările la legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, pentru a transpune în legislația națională directivele europene privind combaterea spălării banilor. Amendamentele au fost aprobate doar în prima lectură, astfel încât acțiunea este „în etapa finală”.

În lectură finală, a fost votată modificarea Codului de procedură penală, prin care a fost instituit mecanismul de confiscare extinsă, care va permite autorităților să confiște bunurile cumpărate din bani dobândiți pe căi ilegale.

Domeniile cu restanțe

Guvernarea nu a făcut încă o reformă a administrației publice locale, la recomandarea Comisiei Europene. Subiectul a iscat discuții în contradictoriu în societate, dar proiectul despre modul în care va fi reformată administrația publică locală a fost definitivat și urmează să fie prezentat Guvernului pentru aprobare până la sfârșitul lunii ianuarie.

Restanțe există și la realizarea angajamentului de deoligarhizare a statului, o altă condiție care trebuie îndeplinită de R. Moldova pentru a putea avansa pe calea sa europeană, prin eliminarea influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice.

Până la sfârșitul anului trecut, R. Moldova trebuia să aibă un concept de deoligarhizare a statului, însă Ministerul Justiției a anunțat abia în ianuarie că a început să lucreze la un proiect de lege în acest sens.

Deși nu au elaborat, deocamdată, conceptul de deoligarhizare, puterea de la Chișinău afirmă că a întărit capacitățile Comisiei Electorale Centrale în ceea ce privește supravegherea și controlul finanțării partidelor politice.

Motivele întârzierilor

Întârzierile se explică prin chiar perioada scurtă de timp pe care și-au pus-o în față autoritățile pentru a realiza agenda europeană, explică Mihai Mogîldea. Un alt motiv este lipsa capacităților administrative.

„O cauză din spatele acestor întârzieri nu ține neapărat de lipsa de voință de a realiza aceste acțiuni, ci de capacitățile reduse și lipsa de resurse umane care pot fi implicate în proces”, spune expertul.

Și procesul de schimbare a legislației durează, pentru că nu este vorba doar despre crearea legilor, dar și despre consultarea lor cu toți actorii implicați.

„Procesul de consultări poate dura și ar trebui să dureze mai mult timp, ca fiecare să-și expună punctul de vedere. Nu putem vota niște proiecte de lege la pachet, trebuie să le trecem prin toate mecanismele de transparență decizională. Acest lucru necesită timp”, afirmă expertul IPRE.

El mai observă că, din cauza crizelor, eforturile guvernării pe dimensiunea europeană par dispersate.

De ce sunt importante recomandările Comisiei Europene?

Este esențial ca R. Moldova să îndeplinească recomandările înaintate de Comisia Europeană pentru a putea începe procesul de aderare propriu-zis.

„Până la urmă, R. Moldova se alătură Uniunii Europene, și nu invers. Dacă își dorește să devină stat-membru al UE, atunci trebuie să asculte ce spune Bruxelles-ul și să îndeplinească reformele care îi sunt cerute”, susține jurnalistul Europei Libere Rikard Jozwiak.

El spune că astfel de condiții există pentru toate țările care își doresc să intre în UE și dă exemplul statelor din Balcanii de Vest, care au început deja procesul de aderare. Muntenegru, Albania, Macedonia de Nord și Serbia au reușit să deschidă și chiar să finalizeze unele capitole de aderare în baza rezultatelor pe care le-au avut în realizarea recomandărilor de la Bruxelles.

În opinia lui Rikard Jozwiak, multe țări europene vor să ajute R. Moldova și Ucraina și vor să le apropie de UE, dar, oricum, atunci când vor începe negocierile de aderare, vor fi stricte. „Asta pentru că știu că, la un moment dat, veți deveni țări membre, și dacă nu sunteți suficient reformate, veți fi cele mai slabe verigi din UE și aceasta este o problemă. Vedem aceasta în cazul Ungariei”, concluzionează jurnalistul Europei Libere specializat în afaceri europene.