„Guvernul de la Kiev conservă conceptul de moldovenism” (Marin Gherman / Veridica.ro)

Publicația online veridica.ro demontează, într-una din secțiunile sale, știrile false promovate de Rusia în legătură cu Republica Moldova și România. Mariana Vasilache se ocupă de pildă de „narațiunea” în circulație că președintele Maia Sandu și ambasadorul american la Chișinău ar face presiuni asupra Curții Constituționale, acum în legătură cu așteptata decizie privind dizolvarea parlamentului.

Articolul citează ce scrie today.md: că decizia Curții ar fi deja luată și ar fi cea dorită de Maia Sandu. Or, scrie Vasilache, nu există niciun indiciu că s-ar fi luat în discuție această sesizare, care urmează să fie dezbătută abia pe 15 aprilie. Articolul amintește și faptul că în clipa de față Curtea Constituțională are un nou președinte care a reușit să repare, în bună măsură, imaginea proastă a instituției, așa cum rămăsese după plecarea lui Igor Dodon.

Marin Gherman se ocupă pe veridica.ro de percepția ucrainenilor față de istoria comună cu România și arată că, în ciuda intențiilor clare de apropiere de Vest exprimate la Kiev, în plan intern continuă să funcționeze versiunea „sovietică” a unor episoade. Unul este masacrul de la Fântâna Albă, prezentat recent pe pagina de Facebook a Administrației Regionale Cernăuți sub forma unui videoclip. „Istoria este mistificată grosolan” acolo, scrie Gherman. „Mii de români care încercau să fugă în regat, după ce URSS anexase Basarabia și nordul Bucovinei, au fost uciși de NKVD, însă filmul (…) spune că ar fi fost doar 50 de victime, trece peste faptul că era vorba de etnici români și cataloghează actul drept o provocare «planificată și organizată conștient de către serviciile speciale românești împotriva locuitorilor Bucovinei»”.

O altă problemă: guvernul de la Kiev conservă conceptul de „moldovenism”, o moștenire sovietică, dacă nu chiar țaristă, scrie autorul. Recensămintele înregistrează separat români și moldoveni unii istorici pretind că limba romînă a apărtu după cea moldovenească ș.a.m.d. „Atitudinea experților ucraineni și a Kievului (…) demonstrează o dedublare politică internă, un clivaj primejdios: o dorință de a se depărta de «lumea rusă», care pune în pericol independența statului, și de a se apropia de lumea europeană, dar, în același timp, o frică enormă de a renunța la unele narațiuni sovietice”.

În România, legile justiției sunt pe cale de a fi readuse la forma lor firească, cel puțin asta încearcă ministrul de justiție Stelian Ion. Dan Tăpălagă arată însă în articolul publicat pe G4Media că ministrul a trimis la parlament proiectele fără să-și consulte colegii de coaliție, iar USRPLUS i-a luat apărarea spunând că nu era nevoie, sunt exact proiectele moștenite de la precedentul ministru liberal.

Tăpălagă atrage atenția că într-o coaliție consultarea, fie și redundantă, e obligatorie, că legile nu vor ajunge în Monitorul Oficial dacă partidele aflate la guvernare nu le susțin și că, deci, mici corecții/concesii sunt de acceptat. Deocamdată, stilul ministrului Stelian Ion, altfel un politician bine intenționat, a fost să decidă singur, eventual cu acordul președintelui Klaus Iohannis.

Universul.net prezintă analiza „Contribuția industriei de petrol și gaze în economia românească”, finalizată recent de Federația Patronală Petrol și Gaze. Raportul indică o scădere a consumului de gaze în România, paralel cu o creștere mare a ponderii importurilor : de la 2% în 2015 la 12% în 2018. Una din explicații este creșterea „disproporționată” a impozitelor în sectorul gaze, ceea ce a descurajat exploatarea internă. Or, cum se preconizează extinderea infrastructurii de distribuție și transport a gazelor în următorii 6 ani, este urgentă deblocarea legislației pentru extragerea gazelor naturale din Marea Neagră.