Presa din România a preluat imediat informația despre votul de învestitură primit de guvernul Nataliei Gavrilița. Mai multe publicații pun în titlu faptul că în acest moment Republica Moldova este condusă de două femei.
G4Media preia însă, via Rador, informația că Germania înregistrează în ultima lună un număr neobișnuit de mare de cereri de azil din partea unor cetățeni moldoveni. În iulie, ei au reprezentat 60% dintre solicitanți. „Republica Moldova se află, după Siria, pe locul secund (…) privind ţările de origine. De regulă aceste persoane nu obţin azil, deoarece sunt considerate de fapt nişte transfugi economici”, citim în știrea cu pricina.
Comemorarea a 76 de ani de la explozia bombei atomice de la Hiroshima prilejuiește o analiză semnată în Adevărul (bloguri) de Iulian Chifu. El scrie că i s-a pus întrebarea de ce se mai ocupă de acest subiect, în ce măsură mai este el actual. Pentru că cei care nu cunosc trecutul sunt condamnaţi să-l retrăiască şi să-i repete greşelile, „pentru că legitatea existenţei unei arme este aceea de a fi folosită măcar o dată”, pentru că a scrie este „o piatră împotriva uitării” – sunt răspunsurile date de analist.
Articolul reia ideea exprimată și altădată că era nucleară tocmai s-a încheiat, chiar dacă „lumea civilizată, va trebui să aibă suficiente arme pentru a evita războiul şi a descuraja pe oricine să utilizeze aceste arme”. Chifu nu crede că Rusia ar încerca să apeleze la această armă, deși Vladimir Putin a inclus-o în strategia militară a Rusiei în 2014. Dar „dacă vine un alt descreierat la Kremlin?”, se întreabă, făcând apel la ceea ce se știe despre țări care au încălcat legislația internațională pentru a ajunge să dețină arma nucleară. În concluzie, „Era Nucleară aşa cum o ştim noi s-a încheiat deja. Învăţămintele Hiroshima, suferinţele şi durerea au avut şi o consecinţă pozitivă. Şi sperăm ca o asemenea realitate conştientizată să determine ducerea acestui proces până la ultima consecinţă, la concluzia deplină a inutilităţii şi la renunţarea concomitentă, la momentul oportun convenit, la armele nucleare de către toţi actorii internaţionali.”
Ieri, Gabriel Liiceanu îl critica pe președintele Klaus Iohannis pentru lipsă de fermitate și declarații fără acoperire concretă în chestiunea doctoratelor plagiate. Ștefan Vlaston este prezent în secțiunea de bloguri de la Adevărul cu un articol în care susține că președintele e tot mai singur și tot mai puțin ascultat de liberalii aflați în funcții-cheie. „Toleranță zero” a cerut Klaus Iohannis, dar uite că premierul Florin Cîțu nu face niciun gest deși doi dintre miniștrii cabinetului său refuză să-și facă publice lucrările de doctorat. Ștefan Vlaston listează, din nou, numele cu funcții de conducere în stat, în legătură cu care există probe că și-au plagiat doctoratele: procuror general adjunct, procuror membru al Consiliului Superior al Magistraturii, secretar de stat la Interne, judecător și preşedinte al Inspecţiei Judiciare, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, rector universitar ș.a.m.d. Deducția jurnalistului e abruptă: „Dacă premierul Cîţu ajunge şi şef la PNL, şi îl tratează pe preşedinte aşa cum o face acum, totul este terminat”.
Premierul Cîțu este și subiectul unui alt articol. Pe republica.ro, Cristian Păun îl consideră vinovat de nivelul exorbitant al împrumuturilor contractate de România - echivalentul a 5 miliarde de euro, adică cea mai mare a treia sumă din istoria tuturor guvernărilor – ceea ce va duce foarte curând, susține autorul, la creșterea taxelor.
Presa de la București remarcă participarea Republicii Moldova la misiunea externă multinațională de sprijinire a pompierilor greci în lupta cu incendiile masive de vegetație. Este prima oară când Chișinăul face un asemenea gest, explicat de noul ministru de interne: „este de datoria Republicii Moldova să ajute comunitatea internațională, după ce ani de zile Republica Moldova a fost cea ajutată”, a spus Ana Revenco, citată de G4Media, care adaugă că sprijinul a fost cerut Moldovei prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene.
### Vezi și... ### 25 de pompieri din R. Moldova se vor deplasa în Grecia pentru a ajutala stingerea incendiilor
Și România este prezentă în Grecia la stingerea incendiilor. Participarea pompierilor români e foarte lăudată în presa elenă și pe rețelele de socializare, pentru dimensiunea ajutorului (al treilea cel mai mare număr de pompieri), dar și pentru faptul că România „nu aparține cercului tradițional de aliați ai Greciei, iar premierul grec Kyriakos Mitsotakis nu s-a întâlnit niciodată cu omologul său român, Florin Cîţu” (G4Media).
Analiza publicată sâmbătă pe blogurile Adevărul de Iulian Chifu susține chiar din titlu că Guvernul Gavrilița este „condamnat să reușească”. De fapt, Chifu vorbește despre „guvernul Maiei Sandu”, așezând totul sub semnul fast al unor atuuri fără precedent : „Preşedintele Maia Sandu şi aura sa de învingător, plus toată susţinerea publică pe care a capitalizat-o în ultimele 10 luni, şi majoritatea parlamentară, condusă de Igor Grosu, rămas nu întâmplător în Parlament pentru a conduce ostilităţile normative şi administrative. Dacă mai adăugăm şi sprijinul financiar, logistic şi de consiliere al României, Uniunii Europene, al Statelor Unite și al Fondului Monetar Internațional, avem toate ingredientele unei reuşite obligatorii”. Analistul admite că nu va fi ușor, „mai întâi pentru că nu toate instituţiile statului sunt controlate şi nu întreaga putere este preluată”. „Apoi este vorba despre marile reforme, care vor avea loc concomitent, practic în următoarele 6 luni. Mai întâi, reforma în justiţie (…) şi apoi reforma administrativă”. „Pe dimensiune economică, principalele preocupări vor fi demonopolizarea şi crearea pieţei concurenţiale reale şi eliminarea spaţiului infracţional” moștenit. Iulian Chifu vede Republica Moldova ca pe un „caz-școală şi model de reuşită pentru Balcani şi spaţiul post-sovietic”. Nu în ultimul rând, ca model pentru cetățenii Rusiei și ca oportunitate pentru politicile de relansare și dezvoltare propuse de Bruxelles.
Pe platforma Contributors, o analiză semnată Vasile Țiple se ocupă de intrarea în vigoare în Ucraina a unei legi care ar fi necesitat o luare de poziție din partea diplomației de la București : legea privind drepturile minorităților. Potrivit noului text, românii care trăiesc acolo (și sunt a treia etnie în țară, după ucraineni și ruși) nu vor mai putea studia în limba maternă. Autorul compară prevederile Constituției Ucrainei, face apel și la cele ale Constituției României, la prevederile tratatului bilateral, iar concluzia este că legea nu le acoperă nicidecum. Autoritățile române, spune analistul, nici măcar nu cunosc numărul exact de etnici români. Oare dacă legislația de interes bilateral ar fi fost încălcată prin agresiune teritorială ar fi fost mai grav ? „O națiune, scrie Vasile Țiple, are două dimensiuni, una juridică și una culturală. (…) națiunea culturală este mult mai cuprinzătoare și mai extinsă decât cea juridică (…) nu este limitată de vreun teritoriu sau documentație oficială emisă de vreo autoritate a vreunui stat (…). De aceea atunci când interesele membrilor națiunii culturale pot fi afectate, națiunea juridică trebuie să intervină prin toate mijloacele legale”.