Guvernul Gavrilița, la un an de mandat: R. Moldova rămâne pe „linia de plutire”

Guvernul Gavrilița a obținut în primul său an de mandat succese neplanificate, reușind să mențină Republica Moldova „pe linia de plutire”, în ciuda unor crize „fără precedent” și să o apropie de Uniunea Europeană, dar, în chestiunile planificate, succesele sunt mai mici și incerte.

Este analiza făcută de comentatorul Nicolae Negru, editorialist la Ziarul Național, într-un interviu cu Europa Liberă, prilejuit de împlinirea unui an de la investirea cabinetului de miniștri condus de Natalia Gavrilița. Guvernul a fost instalat pe 6 august 2021, în urma victoriei covârșitoare a partidului pro-prezidențial PAS în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

Interviu cu analistul Nicolae Negru despre „succesele neplanificate” ale guvernului Gavrilița

Statutul de țară candidată - un succes comunicat deficient

„Guvernul a fost luat prin surprindere, la fel ca toată lumea, de războiul din Ucraina”, însă a reușit să „profite” de situație, obținând pentru R. Moldova statutul de țară candidată la aderarea la UE. „Nu cred că statutul de țară candidată i s-a acordat Republicii Moldova în mod automat, spune Nicola Negru - dacă nu ar fi fost război, nu se ajungea la acordarea statutului, dar ceea ce a făcut guvernul de când a preluat frâiele guvernării a contat atunci când Comisia Europeană și Consiliul European au spus că, da, R. Moldova merită să obțină acest statut împreună cu Ucraina”.

Autoritățile de la Chișinău au depus cererea de aderare a R. Moldova la UE pe 4 martie, la câteva zile după Ucraina. Pe 23 iunie, după luni de pregătiri, liderii europeni au dat curs recomandării Comisiei Europene, acordând condiționat R. Moldova și Ucrainei statutul de țări candidate la aderare.

După părerea lui Nicolae Negru, guvernul Gavrilița a comunicat în mod deficient acest succes alegătorilor. „Din punctul meu de vedere, nu acordă suficientă importanță comunicării și nu găsește o modalitate eficientă de comunicare. Cetățenii trebuiau să afle de la guvernare ce s-a întâmplat, de ce contează acest statut de țară candidată, ce trebuie făcut în continuare, ce o să avem de la acest statut. Mi se pare că guvernarea a ratat ocazia să facă pledoarie pentru integrarea europeană”, explică Nicolae Negru.

Beneficii sociale mai mari, dar anulate de inflație

Membrii cabinetului de miniștri i-au prezentat prim-ministrei Natalia Gavrilița, la 8 august, rapoarte despre activitatea din primul an de aflare la putere, intitulate „Un an de guvernare solidară cu oamenii”.

Nicolae Negru crede că guvernul a început „imediat” să-și îndeplinească promisiunile de îmbunătățire a vieții, de exemplu, mărind pensiile, „dar au intervenit crize despre care la preluarea mandatului nu se putea bănui”, iar creșterea inflației a „anulat” toate majorările de beneficii sociale.

Rata inflației a început să crească în august-septembrie 2021 odată cu începutul scumpirii gazelor naturale livrate de Rusia consumatorilor europeni, inclusiv R. Moldova, ajungând în ianuarie 2022 la 18%. Odată cu începutul invaziei rusești în Ucraina, în februarie, importurile de produse alimentare ucrainene mai ieftine au fost înlocuite în R. Moldova de importuri mai scumpe din România și alte țări ale UE, iar rata inflației a ajuns în aprilie la aproximativ 30%, una dintre cele mai mari din regiune.

„În campania electorală s-a ridicat și așa ștacheta prea sus, s-au făcut promisiuni despre care era clar că nu vor putea fi îndeplinite, iar peste toate au mai venit aceste crize neprevăzute”, observă Nicolae Negru.

Totuși, R. Moldova a rămas pe „linia de plutire”. „Niciun guvern în ultimii 20 de ani nu a fost supus unor teste atât de grele cum a fost supus guvernul Gavrilița, dar a rezistat: R. Moldova se află pe linia de plutire și un merit îi revine guvernului”, apreciază Nicolae Negru.

Presa independentă - poziție prudentă când trebuie să critice puterea

La un an de guvernare, „luna de miere” între alegătorii care au votat pentru PAS și autorități s-a încheiat, iar „inflația îi face pe cetățeni să privească cu un anumit scepticism la ceea ce face guvernul”.

Nu același lucru se poate spune, deocamdată, despre presă. „Presa noastră independentă s-a pomenit într-o situație dificilă. Dacă nu critică guvernarea, este foarte rău, guvernarea trebuie criticată. Dar dacă se concentrează numai pe negativ, atunci apare întrebarea: cine o să vină la putere în locul PAS? Și-atunci, presa independentă adoptă o poziție prudentă, uneori chiar hiper-prudentă, ceea ce nu ar trebui să facă, din punctul meu de vedere”, afirmă Nicolae Negru.

Socialiștii, cea mai puternică forță a opoziției, critică puterea, principala temă fiind creșterea inflației. Nicolae Negru crede că multe critici sunt nejustificate, inclusiv cele privind o justiție selectivă folosită contra opoziției, dar i se par parțial justificate argumentele contra prelungirii stării de urgență, care permite guvernării să ia decizii, în chestiuni ca alimentarea cu energie, ocolind dezbaterile parlamentare.

R. Moldova este guvernată în regim de stare de urgență din primăvara lui 2020, când a fost afectată de pandemia de COVID-19. Ultima dată, starea de urgență a fost prelungită cu 60 de zile pe 8 august, din cauza efectelor războiului din Ucraina.

„Atunci când acționezi mereu într-o stare de urgență, desigur că ai posibilitatea să adopți anumite decizii fără control public și acest lucru nu este bun pentru o democrație. Uneori, situația presează și trebuie să iei decizii rapide, dar acestea trebuie reduse la minim”, mai spune în interviul cu Europa Liberă editorialistul Ziarul Național, Nicolae Negru.