Hiroshima marchează a 79-a aniversare a atacului atomic. Ca în fiecare an, dar cu câteva mici diferențe

În ajunul aniversării „mari” de la Hiroshima, pe 5 august, a avut loc o comemorare pentru victimele coreene ale atacului atomic de la 6 august 1945.

Orașul japonez Hiroshima comemorează marți împlinirea a 79 de ani de la prima folosire în război a bombei atomice, aruncată asupra urbei din sud-estul arhipelagului nipon de aviația americană într-un efort declarat de a grăbi sfârșitul celui de-al doilea război mondial.

Anul acesta, aniversarea a fost marcată de câteva premiere.

Căldură mare

Cu câteva zile înaintea aniversării, la Hiroshima s-au înregistrat în premieră 39 grade Celsius.

Recordul a venit pe fondul unui nou și feroce val de căldură care a cuprins Japonia – cu maxime de 38,7 grade la Osaka, 38,3 la Kyoto.

Vara aceasta, pe fondul încălzirii climaterice, autoritățile nipone au luat în premieră în considerare trecerea temperaturilor excesive printre „catastrofele naturale”, alături de cutremure sau valuri tsunami.

Takatoshi Kimura, administrator, verifică izolarea de căldură la o școală elementară din Tokio la 23 iulie. Anul acesta, Japonia s-a confruntat deja cu două valuri de căldură extremă.

La începutul lunii iulie, temperaturile au depășit pragul de 40 de grade Celsius în regiunea centrală Shizuoka. Meteorologii niponi consideră „extrem de călduroase” temperaturile de peste 35 de grade.

Medicii japonezi cred că țara lor este mai vulnerabilă decât altele la acest fenomen inclusiv pentru că are una din cele mai vârstnice populații din lume.

Controversa privind invitarea Israelului

În ultima zi a lunii iulie, primarul din Nagasaki, al doilea oraș japonez lovit cu bomba atomică de americani în 1945, a anunțat că ambasadorul Israelului nu va fi invitat la ceremonia de anul acesta.

El a spus că decizia nu este politică, urmărind doar să evite eventualele neplăceri – o aluzie la posibile proteste, pe fondul continuării războiului din Gaza.

Memorialul Păcii de la Hiroshima este vizitat adesea de lideri internaționali. În imagine: șefi de stat și de guvern din grupul G7 și UE la o reuniune din mai, 2023.

La Hiroshima, apelurile la neinvitarea ambasadorului israelian au fost însă respinse.

Activiștii au obiectat că nu este corect să nu inviți Rusia și Belarus din cauza invaziei din Ucraina – invitând însă Israelul, angajat și el într-un război armat în teritorii ocupate.

Rusia și Belarus nu au fost invitate nici la ceremoniile din 2022 de la Hiroshima și Nagasaki.

Ziarul Times of Israel a relatat că anul acesta, în invitația adresată ambasadorului israelian, primăria din Hiroshima a menționat războiul din Gaza, exprimându-și regretul că „atâtea vieți sunt curmate”.

Cel mai vârstnic martor ocular?

Cu trecerea timpului, scade mereu numărul celor care pot povesti din proprie experiență ce s-a întâmplat la Hiroshima și Nagasaki în august 1945, când bombele aruncată de SUA au ucis zeci de mii de oameni pe loc, iar alte zeci de mii treptat, în urma radiațiilor.

Fotografie făcută de aviația americană și publicată de Memorialul Păcii din Hiroshima, înfățișând norul nuclear în formă de ciupercă produs de explozia bombei aruncată de bombardierul Enola Gay.

La începutul anului curent și-a spus din nou povestea la radioteleviziunea publică niponă NHK una din cele mai vârstnice hibakusha – cum li se spune supraviețuitorilor – o femeie de 100 de ani.

Yoshimura Mitsuko, născută la 23 iulie, 1923, în prefectura Nagasaki, a tăcut vreme de decenii, de frica impactului emoțional prea puternic al memoriei – dar în urmă cu 25 de ani s-a răzgândit, începând să apară în public, cu amintirile sale.

În această fotografie datând din 4 august 2020, Lee Jong-keun, pe atunci un membru de 92 de ani al minorității coreene din Japonia, arată unde se afla, pe podul Kojin, în momentul exploziei atomice de la Hiroshima. El a murit în toamna anului 2022.

La aproape opt decenii de la atacurile nucleare americane, acestea sunt încă obiect de dispută, inclusiv printre istorici. Unii spun că ar fi salvat vieți grăbind sfârșitul războiului, căci Japonia a capitulat la câteva zile după ele. Alții spun însă că atacurile au fost disproporționate, omorând nejustificat oameni nevinovați, adesea în chinuri groaznice și îndelungate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te