Cu ajutorul unui grant oferit de Statele Unite, o serie de hrisoave basarabene vor fi recondiționate și restaurate. Este vorba despre documente istorice din perioada țaristă (1812 – 1917).
Your browser doesn’t support HTML5
Câteva dintre cele mai bine păstrate documente au fost expuse astăzi în holul Bibliotecii Naționale. Sunt scrise în parte în română cu grafie chirilică, fiind în mare parte ucazuri, cum se numeau în acea perioadă directivele puterii. Mi-a atras atenția o doamnă care în dreptul fiecărui act, fără grabă, își făcea notițe. O cheamă Maria Titiuhin și este fostă profesoară de istorie. Își nota descrierea documentelor pe care le consideră mai semnificative. De exemplu: un act din 1816 prin care locuitorilor li se cerea depunerea jurământului către Scaunul împărătesc, sau altul ce datează din 1814 prin care i se mulțumește țarului Alexandru I, în numele poporului, pentru încheierea păcii cu otomanii.
Maria Titiuhin: „Uite, acesta este un lucru foarte bun că oamenii o să aibă posibilitatea să vadă. Dacă omul gândește, el poate multe înțelege și, dacă nu-i indiferent, este ceva de învățat de aici. Noi privim critic la toate acestea, într-un fel, dar suntem bucuroși că le avem, totuși, le-am păstrat. Asta este o bogăție culturală a noastră.”
În decurs de doi ani, colecția de 173 de documente urmează să fie studiată, conservată și restaurată cu ajutorul celor mai moderne tehnologii. Echipamentul - pe care îl au în dotare toate muzeele naționale din Europa - va fi procurat din grantul de 55 de mii de dolari oferiți de contribuabilii americani. Directoarea Bibliotecii Naționale, Elena Pintilei, consideră că aceste documente reprezintă o parte din comoara țării și este important să fie valorificate.
Elena Pintilei: „Este perioada țaristă, dar este important că acestea sunt unicele documente primare din acea perioadă în limba română și acesta este unicatul lor și, de fapt, hârtia pe care au fost publicate are o perioadă de peste 200 de ani și aceasta este foarte important pentru istoria cărții aici, la noi, în Basarabia.”
Prezent la ceremonia de lansare a proiectului, Ambasadorul SUA la Chișinău, James D. Pettit, și-a manifestat speranța că acest proiect îi va ajuta pe moldoveni să cunoască trecutul Republicii Moldova, spre a-i asigura un viitor pașnic și prosper.
James D.Pettit: „Noi considerăm că istoria și cultura sunt lucruri foarte importante pentru a înțelege naționalitatea și eu cred că suntem mai săraci fără istorie. Cred că aceste documente vor arăta un trecut, o istorie bogată a acestei regiuni.”
Hrisoavele basarabene, cum sunt numite documentele vechi, reprezintă o sursă primară de informație pentru cercetători, unele dintre ele fiind și singurele documente în limba română care reflectă evenimentele locale și internaționale din perioada respectivă. Peste aproximativ doi ani, la aceste documente unice vor avea acces nu doar cercetătorii, dar și orice vizitator al Bibliotecii Naționale.