Igor Boțan: „Actualmente cea mai mare problemă pentru R. Moldova este independența justiției”

Astăzi se împlinesc 25 de ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova, un eveniment istoric care nu a trecut nemarcat la Chișinău și despre care a stat de vorba Valentina Ursu cu analistul politic Igor Boțan, director executiv la Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, pentru care cea mai gravă problemă actuală a Moldovei este... lipsa unei justiții independente, chiar dacă ea este trecută în Constituție.

Europa Liberă: Astăzi se împlinesc 25 de ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova. La 29 iulie 1994 a fost adoptată Legea Fundamentală. Eu o să citez un articol din această Lege Fundamentală: „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească în cadrul democrației constituționale”. S-a respectat această prevedere a Constituției, dle Boțan, în acești ani de independență?

Un punct de vedere de Igor Boțan, în dialog cu Valentina Ursu

Igor Boțan: „Formal, da, dar, de fapt, de foarte multe ori – nu. Cei care au puterea reală în mâini, cumva jonglează și cu justiția, iar actualmente cea mai mare problemă pentru Republica Moldova este independența justiției și moștenirea pe care noua guvernare o are de la Partidul Democrat, atunci când instituțiile statului au fost supuse puterii politice, iar centrul acestei puteri politice era în afara instituțiilor statului, era în mâinile președintelui Partidului Democrat. Deci am avut această schimonosire a întregului sistem și acum noua guvernare încearcă din răsputeri să revină la normalitate, lucru care, deocamdată, nu îi reușește în totalitate, dar cred că trebuie să persevereze în această direcție.”

Europa Liberă: Un test important cel mai probabil va fi desemnarea procurorului general interimar, iar după asta – alegerea unui nou procuror general. Admiteți că și pe viitor va fi implicat politicul în luarea deciziilor la nivel înalt în justiție?

Igor Boțan: „Da, din păcate, eu cred că încă lucrurile din inerție vor avea această amprentă, pentru că procurorul general sau candidaturile pentru a fi numite sunt alese de către Consiliul Superior al Procuraturii, iar întreaga Procuratură este așa cum este. Nu există încredere și declarația politică privind statul capturat încă rămâne în vigoare, deci trebuie reformate lucrurile până, hai să spunem așa, la nivelul mijlociu, nu doar la nivelul cel mai înalt, dar și veriga mijlocie și cea de jos, pentru că Consiliul Superior al Magistraturii este compus, potrivit Constituției, după anumite reguli. Deci, eu admit că încă această problemă cu care se confruntă justiția din Republica Moldova va persista; e nevoie de timp. Singurul lucru care mă îngrijorează este că noua guvernare s-a grăbit, probabil.

Trebuia la început adoptată o lege-cadru privind modul în care se organizează aceste concursuri de selectare, după care fiecare instituție de drept și de reglementare să-și elaboreze, în conformitate cu această lege-cadru, care e una de principiu, să-și elaboreze regulamentele, astfel încât să nu existe niciun fel de dubii că aceste concursuri se efectuează după anumite reguli și consacrarea, deci numirea în funcție se face de către instituțiile publice care sunt desemnate potrivit Constituției – șeful statului și Parlamentul –, pentru că puterea emană de la popor, iar poporul alege deopotrivă Parlamentul și șeful statului. Deci, din păcate cred că sau din grabă lucrurile au luat un mers care iată că ridică semne de întrebare, dar să sperăm că lucrurile pot fi reparate.”

Europa Liberă: Revenim la aniversarea a 25-a de la adoptarea Constituției. Legea Fundamentală a suferit o serie de modificări de-a lungul timpului. Printre cele mai importante – trecerea de la raioane la județe, apoi iarăși trecerea de la județe la raioane. E nevoie de o reformă teritorial-administrativă care să fie consfințită în Legea Fundamentală și să nu se mai modifice atât de des?

Vox populi. Ce știu moldovenii despre Constituție?

​Igor Boțan: „Da, acest lucru a fost necesar și acest lucru, apropo, oamenii uită repede lucrurile importante care s-au întâmplat. Chiar imediat după declararea independenței Republicii Moldova, a fost elaborat de către Parlament un proiect de lege privind trecerea la județe și abordarea era absolut logică, aceste unități administrativ-teritoriale trebuie să aibă un grad înalt de autosuficiență, dacă putem spune așa, din punct de vedere economic, infrastructural, al resursei de muncă ș.a.m.d., astfel încât să fie realizate clauzele care sunt în Carta puterilor locale și regionale, pentru a putea dezvolta ceea ce se numește autonomie locală. Aceste mici raioane pe care le avem actualmente – 32 de raioane –, ele sunt totalmente dependente de centru și evident că această dependență face ca centrul sau partidul de guvernământ să procedeze de maniera în care a procedat Partidul Democrat, să convertească primarii, să convertească consilierii locali și să-i mențină în aria de influență a partidului de guvernământ prin transferurile de la bugetul central, prin promisiuni, prin lobbiști și multe, multe alte lucruri care schimonosesc esența administrației publice locale, independența acesteia.”

Europa Liberă: Iar despre raioane chiar se spune că ar fi o verigă care mai mult încurcă decât folosește.

​Igor Boțan: „Da, aceste consilii raionale și președintele de raion se ocupă doar cu redistribuirea banilor care putea fi făcută de la centru cu comunitățile. Totuși, pentru a avea o construcție robustă, este important să revenim la aceste regiuni de dezvoltare care sunt șase în Republica Moldova și poate ele să devină un fel de regiuni, județe. Trebuie să vedem cum le putem denumi, astfel încât să putem dezvolta administrația publică locală și aceste regiuni să se dezvolte ținând cont de condițiile specifice, fie că sunt climaterice, fie că sunt legate de calitatea solurilor sau multe, multe alte lucruri care le evidențiază.”

Europa Liberă: O altă modificare a Constituției despre care se discută și până astăzi – schimbarea procedurii de alegere a președintelui, de la cea directă de către popor la cea de către Parlament, ulterior această măsură a fost declarată neconstituțională. Am auzit declarațiile recente ale președintelui Igor Dodon, care zicea că ei vor insista să se mențină clauza ce prevede alegerea președintelui prin vot direct. Va rămâne una bătută în cuie?

Igor Boțan: „E greu de răspuns la această întrebare, pentru că Curtea Constituțională și-a permis să modifice, de fapt, Constituția după 16 ani de zile și maniera în care s-a întâmplat acest lucru sigur că a uimit multă lume. După reforma din 2000, deja în 2001 deputații s-au adresat către Curtea Constituțională ca ea să confirme că nu există niciun fel de dubii în privința reformei și Curtea Constituțională a spus că totul a mers foarte bine. Peste 16 ani, la 4 martie 2016, Curtea Constituțională a hotărât că au fost încălcate procedurile în lectura a doua, când s-a votat, au fost propuse modificări din partea Partidului Comuniștilor referitoare la majoritatea calificată...”

Europa Liberă: Experții spun că ar fi fost cazul să se convoace un plebiscit ca cetățeanul să decidă, în cadrul unui referendum constituțional, această prevedere și în funcție de voința poporului se modifică și Constituția, ceea ce nu s-a întâmplat.

Igor Boțan: „Noi știm din sondajele de opinie că 90 la sută din cetățeni doresc ca șeful statului să fie ales prin vot direct, acest lucru noi îl știm. Mai mult decât atât, modificarea Constituției în 2000 a avut loc aproximativ peste un an după ce a avut loc un referendum consultativ, în cadrul căruia cetățenii au confirmat că își doresc nu doar alegerea directă, dar își doresc un regim prezidențial. Deci, peste un an de zile, doar în anul 2000 Parlamentul a făcut exact invers decât își doreau cetățenii.”

​Europa Liberă: Și regimul de guvernare astăzi care e?

Igor Boțan: „Acum este un regim parlamentar, deși Curtea Constituțională în toate hotărârile sale până în 2016 punea accentul pe modul de alegere a șefului statului ca indicator că avem un regim parlamentar.”

Europa Liberă: Adică se alegea șeful statului în cadrul Parlamentului?

Igor Boțan: „De către Parlament și deci era un fel de prelungire a voinței Parlamentului și nu a votului direct al cetățeanului. Acum, după această modificare, cred că Republica Moldova, dacă judecăm după împuternicirile șefului statului, rămâne totuși o republică parlamentară, dar modul în care Curtea Constituțională a modificat Constituția ridică mari semne de întrebare. Nu poți ignora faptul că, peste un an după modificarea Constituției, Curtea Constituțională a notificat că totul a fost făcut în conformitate cu legea, iar peste 16 ani Curtea Constituțională să vină și să spună că a fost încălcată procedura. Și mai există și alți factori: de ce a rămas vârsta pentru alegerea șefului statului de 40 de ani, deși nimeni niciodată nu s-a adresat către Curtea Constituțională pentru a modifica această barieră de vârstă pentru alegerea șefului statului, iar această barieră de vârstă a fost modificată în cea de-a doua lectură, care a fost contestată de către Curtea noastră Constituțională în anul 2000, fără să existe vreun aviz din partea Curții Constituționale care să consfințească această necesitate?”

Europa Liberă: Are nevoie Republica Moldova de o nouă Constituție? Undeva se prăfuiește un proiect al noii Constituții, dar despre care nu se mai discută; acum iarăși vin păreri contradictorii, unii spun că e bună această Constituție, poate doar un pic să se intervină la modificări, alții, din contra, cred că doar o nouă Constituție ar putea să limpezească apele.

Igor Boțan: „Eu nu cred că e nevoie de o nouă Constituție. Mai mult decât atât, proiectul de Constituție la care vă referiți Dvs., de fapt, noua redacție a Constituției elaborată sub egida Președinției, atunci când președinte interimar era dl Mihai Ghimpu...”

Europa Liberă: 73 de articole urmau să fie revizuite...

Igor Boțan: „Da, au fost revizuite, dar este important să menționăm că principalele lucruri care au fost introduse în acel proiect au fost realizate cu ajutorul Curții Constituționale. În primul rând, Curtea Constituțională, prin hotărârea din 5 decembrie 2013, a decis că Declarația de Independență este parte a Constituției...”

​Europa Liberă: Introducerea în cadrul preambulului Declarației de Independență efectiv făcând limba română ca limbă de stat.

Igor Boțan: „Da, dar efectele sunt foarte stranii. Curtea Constituțională a adoptat această hotărâre, Declarația de Independență în cadrul așa-zisului bloc constituțional a devenit parte a Constituției. Mai mult decât atât, Curtea Constituțională a hotărât atunci că Declarația de Independență este ierarhic superioară față de Constituție, limba de stat, de fapt, este limba română, iar dacă consultăm acum documentele oficiale pe site-ul oficial, vedem că această Declarație de Independență nu este introdusă, vedem că articolul 13 există și mai mult decât atât, am văzut în anul trecut, în 2018, în luna noiembrie, tentativa de modificare a art. 13, care nu a reușit din cauză că s-a opus Partidul Democrat. Deci avem același lucru. Dacă ne uităm în art. 118 din Constituție, vedem că justiția în Republica Moldova se efectuează în limba moldovenească. Deci, acea decizie a Curții Constituționale din 2013 nici nu s-a referit la articolul respectiv din Constituție și în general blocul constituțional a fost introdus în Republica Moldova fără să existe vreo necesitate. Sunt un șir de lucruri care sunt uimitoare și care s-au întâmplat din 2013 până recent, în 2019.”

Europa Liberă: Dar rămâneți pe poziția că nu e nevoie de o nouă Lege Fundamentală?

Igor Boțan: „Nu e nevoie, pentru că eu nu văd care ar fi rostul. În 2016 a fost modificată Constituția cu referință la numirea procurorului. Care alte lucruri ne mai trebuie să le modificăm în Constituție? Sau Curtea Constituțională pe 2 mai 2017 a decis că Transnistria este teritoriu ocupat de Federația Rusă. Deci, Curtea Constituțională poate prin interpretările sale aduce tălmăcire principiilor constituționale. Problema e cum o face și din acest punct de vedere sigur că există semne de întrebare, mai cu seamă după istoria recentă pe care am avut-o în perioada 8-11 iunie 2019.”