Igor Boțan despre implicațiile vizibile și ascunse ale creditului din Rusia

Care sunt implicațiile recentei decizii a Curții Constituționale de a bloca creditul din Federația Rusă; este opoziția, cum spune Igor Dodon, în spatele acestei decizii? Trebuie verificată independența Curții Constituționale? Câteva întrebări la care încă se caută răspunsuri.

Igor Boțan despre implicațiile creditului din Rusia

Europa Liberă: Președintele Dodon se arată tot mai convins că deciziile Curții Constituționale sunt influențate din exterior și își asumă dreptul să verifice dacă nu cumva membrii Curții sunt influențați și, așa cum s-a exprimat dânsul, sunt folosiți ca armă politică împotriva guvernării.

Igor Boțan

Igor Boțan: „Dl președinte Igor Dodon a comis o greșeală, iar în politică greșelile pot avea consecințe mai grave decât crimele, după cum bine știm. Din cauza dlui președinte, care a recunoscut public că l-a sunat pe președintele Curții Constituționale, Vladimir Țurcan, pentru a se interesa de o cauză pe rol, acesta din urmă a fost demis de propriii colegi, care i-au exprimat vot de neîncredere. Este un fapt și toată lumea l-a sesizat, l-a văzut, el a fost prezentat chiar de dl Igor Dodon.”

Europa Liberă: Dar dl Dodon a spus că pe timp de situație excepțională asta este dovada cooperării între instituții, pe timp de carantină, și mijloace excepționale de comunicare.

Igor Boțan: „Dar în această situație dl Dodon, se pare, dorește să inverseze situația, acuzând Curtea Constituțională că ar fi influențată politic de către opoziție. Este, din punctul meu de vedere, o acțiune ingrată, mai cu seamă că dl președinte nu are probe. Șeful statului pare să se justifice, acreditând ideea că toate forțele politice încearcă să influențeze Curtea Constituțională, nu doar domnia sa.”

Europa Liberă: După o Curte Constituțională care în iunie anul trecut, din rațiuni extrajuridice, a renunțat la propria decizie, ar avea temei dl președinte Dodon să pună la îndoială verticalitatea Curții Constituționale, nu cumva?

Igor Boțan: „Dl președinte nu are niciun fel de temei, sunt propriile percepții ale domniei sale. Putem să-l înțelegem, dar noua componență a Curții Constituționale și-a formulat anumite obiective: să nu admită ingerința politicului în activitatea sa pentru a putea spăla imaginea Curții după evenimentele la care v-ați referit și Dvs. Este adevărat că șeful statului poate coordona activitatea instituțiilor pe timp de stare de urgență potrivit legii privind protecția civilă, dar această coordonare nu înseamnă ignorarea principiilor statului de drept și stropșirea la Curtea Constituțională că ar trebui să procedeze într-un fel sau altul sau să-i ceară socoteală Înaltei Curți. Acest lucru este inadmisibil, șeful statului are atribuții prescrise foarte clar în Constituție. Domnia sa nu poate depăși aceste prescripții, el trebuie să fie mediator între instituții. Șeful statului nu poate să se implice în activitatea Curții Constituționale, n-o poate ataca, pentru că astfel îi aduce prejudicii. Mai mult decât atât, chiar dacă șeful statului coordonează cumva instituțiile, trebuie să o facă cu decență și în limitele legii.

Mă întreb pe mine și vă întreb pe Dvs.: care este sensul întrunirilor săptămânale ale șefului statului, de exemplu, cu președintele parlamentului, dacă ultimul nu poate asigura cvorumul în parlament pentru a discuta asumarea răspunderii guvernului? Care este eficiența acestei medieri sau care este sensul convocării prim-ministrului la ședințele săptămânale, aceleași ședințe săptămânale, dacă negocierea acordului de împrumut cu Rusia din partea guvernului trezește suspiciunile opoziției din cauza unui șir de formulări ambigui? Deci, dl președinte ar fi trebuit în cadrul acestor întâlniri săptămânale să arate, pornind de la experiența lui politică, relațiile personale, care sunt lucrurile vulnerabile, cum trebuie soluționate, astfel încât să ajute instituțiile ca să fie aprobate legile și, de exemplu, acordurile internaționale cât mai rapid și eficient, dar nu cu stropșirea la adresa Curții Constituționale. Acest lucru este contraproductiv. M-am referit deja la noua componență a Curții, care și-a pus drept scop să pornească doar de la prevederile constituționale și să nu se lase influențată de către politicieni. Când se întâmplă astfel de lucruri, atunci cum ar trebui să procedeze Curtea Constituțională?”

Europa Liberă: Unora li s-a părut că președintele Dodon în această situație, e adevărat, tensionată, uneori reușește să se detașeze de socialiști, altă dată este trup și suflet și vorbește în numele lor despre posibile decizii. De exemplu, atunci când a făcut aluzie la alegeri anticipate, vorbește în expectativă despre socialiștii cu șanse maxime, după care imediat se identifică cu socialiștii, au fost faze în care președintele Dodon a reușit chiar să fie deasupra formațiunilor politice într-o vreme. Acum iar este mai mult socialist decât al tuturor sau nu?

Igor Boțan: „Dl Dodon încalcă premeditat, din punctul meu de vedere, hotărârile Curții Constituționale din decembrie 2017. Curtea Constituțională atunci, la sesizarea socialiștilor, a statuat foarte clar: șeful statului trebuie să fie detașat de partidele politice.”

Europa Liberă: Și nu doar formal?

Igor Boțan: „Și nu doar formal, ci este obligația șefului statului. În aceste circumstanțe, știind acest lucru, șeful statului, de fapt, îi spune Curții Constituționale: „Ian vedeți, nu acceptați sesizările care vin din partea deputaților din opoziție”. Este un lucru nepermis și cred că această atitudine a șefului statului, așa cum spuneam, este o greșeală și-i dăunează foarte mult șefului statului. Președintele Curții Constituționale a declarat că instanța dorește să-și facă ordine în jurisprudența sa. Și aici e de menționat - place cuiva sau nu - că exact acum trei ani Curtea Constituțională a adoptat o decizie prin care a statuat că Rusia, de fapt, a ocupat o parte din teritoriul Republicii Moldova, Transnistria. În acest context, împrumutul negociat cu Rusia de către Guvernul Republicii Moldova în mod evident comportă anumite riscuri la care face referință opoziția.

Întrebarea este: cum ar trebui să procedeze Curtea Constituțională în astfel de circumstanțe? Să manifeste prudență și să considere foarte minuțios modalitatea de negociere a acordului de împrumut și clauzele acestuia sau să se lase influențată de presiunile mass-media socialistă sau chiar a celor ale șefului statului? Dacă ar proceda așa, atunci Curtea Constituțională va fi supusă criticilor din partea opoziției. Înalta Curte spune foarte clar: „Am avut o situație când timp de aproximativ un deceniu Curtea Constituțională a fost la cheremul partidelor politice.” În această situație s-au admis tot felul de lucruri, asumări de răspundere de guvern care au dus la crearea condițiilor pentru furtul miliardului, asumări de răspundere a guvernului care au influențat rezultatul alegerilor parlamentare atunci când guvernul, după ce i-a expirat mandatul parlamentului, și-a asumat răspunderea pentru risc de pensii, salarii ș.a.m.d. După toată istoria din vara trecută, când a venit Comisia de la Veneția și a spus foarte clar ce se întâmplă cu această Curte Constituțională, ea acum vine și spune: „Nu vă implicați în activitatea noastră, dați-ne voie să lucrăm conform prevederilor constituționale și ale legilor și atunci va fi regulă în țară”. Tocmai asta a spus președintele Curții Constituționale când a avut această conferință de presă, spunând că vrea ca Curtea să facă regulă în propria jurisprudență. Acum vă spun că, în această situație, Curtea este între ciocan și nicovală: dacă procedează de o manieră, nu-i place șefului statului și majorității parlamentare; dacă procedează altminteri, arunci o atacă opoziția.”

Europa Liberă: Președintele Dodon a făcut o aluzie străvezie că, dacă se descoperă că această componență a Curții procedează ca pe timpuri, se va găsi ac de cojocul acestei Curți. Ce fel de mijloace are la dispoziție președintele Dodon sau legislativul?

Igor Boțan: „Doar să pornească proceduri penale împotriva judecătorilor. Pentru asta trebuie să existe probe, pentru că altminteri este imposibil.”

Europa Liberă: Sau să plece in corpore din funcție, așa cum a procedat Curtea precedentă?

Igor Boțan: „Dar care sunt motivele? Nu există motive ca Curtea să plece. Este o Curte nouă care vrea să facă ordine în propria jurisprudență.”

Europa Liberă: Un motiv ar fi, de exemplu, așa cum face aluzie președintele Dodon, faptul că deciziile sunt dăunătoare pentru Republica Moldova și bunăstarea poporului.

Igor Boțan: „Este doar o părere a unui cetățean care este șeful statului și știe că hotărârile Curții Constituționale nu se discută. Deci, prim-ministrul face acest lucru. Noi, comparându-l pe dl președinte cu dl prim-ministru, putem observa că dl prim-ministru a devenit foarte prudent atunci când vorbește despre hotărârile Curții Constituționale, lucru care este de remarcat și care este foarte util în această situație. Toate lucrurile se referă la proceduri constituționale, putem și trebuie să adoptăm decizii rapid, dar fără greșeli majore, iar dacă apar suspiciuni, Curtea trebuie rapid să rezolve aceste probleme – nici cu unii, nici cu alții, iată legea, iată prevederile constituționale, iată prevederile legale. Dacă apar suspiciuni, iar deputații sunt agenți cu dreptul de sesizare a Curții Constituționale, aceste lucruri trebuie examinate rapid, trebuie depășite și aduse în normă. Nimic mai mult.”