Vasile Botnaru a stat de vorbă cu analistul politic Igor Boțan despre relația R. Moldova cu România, perspectivele europene și cât de protejată ar fi R. Moldova în cazul unei posibile invazii în Ucraina.
Igor Boțan: „Relația strategică dintre Republica Moldova și România are în vedere dezvoltarea infrastructurii, pentru că, fie că este vorba despre transportul rutier sau domeniul energetic, servește drept premisă pentru dezvoltarea relațiilor economice. De foarte mult timp, poate de un deceniu se discută despre dezvoltarea infrastructurii drumurilor, a căilor ferate, infrastructurii energetice ș.a.m.d. Toate aceste lucruri, așa cum spuneam, sunt extrem de importante ca premisă pentru o cooperare economică mult mai intensă, ceea ce își propun guvernele ambelor țări și ceea ce cu certitudine își doresc cetățenii Republicii Moldova și ai României.”
### Vezi și... ### Guvernele României și R. Moldova au semnat documente „pentru stabilitatea și securitatea Moldovei”
Europa Liberă: Adică, dacă ar exista această infrastructură de transport, în primul rând, comerțul Republicii Moldova spre România ar fi și mai intens?
Igor Boțan: „Dacă privim în viitor, cu certitudine dezvoltarea infrastructurii precede întăririi sau dezvoltării relațiilor economice și comerciale, evident, comerțul, economia valorifică această oportunitate de dezvoltare a relațiilor bilaterale. Un plan sau o strategie elaborată și dezvoltată încă în 2015 de mediul academic din România - mă refer la Universitatea Mării Negre - a punctat 7 ani în urmă cum ar trebui să se dezvolte relațiile dintre Republica Moldova și România și vedem că autoritățile publice din România și din Republica Moldova lucrează tocmai în direcția respectivă, și acest lucru este extrem de îmbucurător pentru cetățeni.”
Europa Liberă: Întrebarea este – dacă Republica Moldova poate fi o placă turnantă ca să servească exporturilor din Răsărit spre Occident, așa cum visau întotdeauna comuniștii? Propriile capacități de export deocamdată sunt mult prea modeste.
Igor Boțan: „Republica Moldova are un obiectiv strategic, la fel ca și Ucraina, vecina noastră din Est. Deci, integrarea europeană a Republicii Moldova a fost inițiată de decretul președintelui Voronin, care avea mandat pentru integrarea în Uniunea Rusia-Belarus, dar într-un an și jumătate de aflare la guvernare a înțeles că interesele strategice ale Republicii Moldova sunt în Uniunea Europeană.”
### Vezi și... ### Convorbire telefonică Nicu Popescu și Dmitro Kuleba pe tema tensiunilor de la granița Ucrainei cu Rusia
Europa Liberă: Deci, ceea ce n-a putut să înțeleagă Igor Dodon?...
Igor Boțan: „Eu nu cred că dl Igor Dodon nu înțelege, el înțelege perfect, pur și simplu ne amintim cum dl Igor Dodon și-a făcut carieră politică după ce a părăsit Partidul Comuniștilor. A mers la Moscova, a cerut suport, a primit suportul de la Vladimir Putin, ne amintim de campania din 2014 și până în prezent formațiunea domniei sale plătește tribut pentru acel suport.”
Europa Liberă: Buy the way, spre Rusia se duc mai puține exporturi decât își imaginează populația Republicii Moldova, influențată de canale de televiziune propagandistice, care spun că fără de piața răsăriteană Moldova se pierde. Exportul spre Rusia este mai puțin în realitate, pentru că lipsește această infrastructură?
Igor Boțan: „Nu, nu e vorba despre lipsa infrastructurii, dar tocmai aici voiam să ajung. Dacă ne uităm la interesele Republicii Moldova și avem în vedere nu doar actuala guvernare, dar și actuala opoziție, care a fost la guvernare și care a dat startul oficial integrării europene, înțelegem că scopul strategic al țării noastre este integrarea europeană. În mod natural, firesc, din toate punctele de vedere – istoric, spiritual ș.a.m.d. –, Republica Moldova și România sunt cele mai apropiate state care pot avea astfel de relații. Deci, în mod natural trebuie să dezvoltăm infrastructura care leagă Republica Moldova cu România și cu Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, România este țară membră a Uniunii Europene și este țară membră NATO. Deci, România în mod firesc are și obligații de a asigura la hotarele Uniunii Europene și la hotarele NATO stabilitate și prosperitate pentru țara cu care este învecinată. Pe de o parte, Republica Moldova, pe de altă parte, Ucraina. Deci, toate aceste lucruri dacă le punem împreună, atunci înțelegem de ce pe data de 11 februarie a avut loc această ședință comună a guvernelor Republicii Moldova și României și s-au discutat un șir de documente, s-au semnat memorandumuri, planuri de acțiuni astfel încât aceste scopuri strategice pe care, pe de o parte le avem noi, Republica Moldova, odată cu angajarea pe acest traseu al integrării europene, și România, pe de altă parte, ca țară membră a Uniunii Europene și NATO, care are în gestiune, dacă putem spune așa, are drept sarcină asigurarea stabilității la hotarele Uniunii Europene și NATO. Aceste obiective strategice sunt compatibile și ne bucurăm că foile de parcurs, proiectele anunțate anterior încep să se realizeze. Deci este un proces absolut firesc.”
Europa Liberă: Acum s-a semnat o promisiune de 100 de milioane de euro, sumă care a mai fost acordată și Republica Moldova nu a putut să o valorifice. De ce?
Igor Boțan: „Acest suport al României, absolut dezinteresat din punct de vedere financiar, dar de mare interes pentru apropierea țărilor noastre, deci îl cunoaștem încă din 2010 acest grant pe care l-a oferit România, dar știm că doar o treime din acel grant, din acel suport financiar a fost asimilată de către Republica Moldova. Înțelegerea mea este că acest suport trebuie să fie îndreptat spre obiective foarte clare, iar aceste obiective se reactualizează prin semnarea unor protocoale comune. Republica Moldova a fost codașă la specificarea scopurilor exacte pentru care sunt folosiți acești bani. Ne amintim că România ne-a ajutat foarte mult în perioada inundațiilor din 2010, apoi la repararea școlilor, grădinițelor, unor drumuri ș.a.m.d. Era nevoie ca guvernele de la Chișinău să fie destul de perspicace și să negocieze cu Guvernul României obiectivele concrete pentru asimilarea acestor resurse.”
### Vezi și... ### Natalia Gavrilița despre ședința comună de guvern România-R. Moldova: O zi de succes!
Europa Liberă: Și-a băgat coada aici și politicul, cei care nu prea sunt încântați de relația fraternă cu România?
Igor Boțan: „Cu certitudine! Noi înțelegem acest lucru și știm foarte bine ce s-a inoculat în mințile moldovenilor în perioada aflării Republicii Moldova în Uniunea Sovietică. Ne amintim cum era catalogată România și toate aceste mituri despre România, despre guvernul burghezo-moșieresc român, despre modul în care a fost guvernată Basarabia în perioada aflării în cadrul României Regale, toate aceste lucruri au fost inoculate, iar realitățile actuale arată că miturile trec, trebuie să cunoaștem foarte profund istoria, ca să înțelegem ce a fost de fapt, iar acum când România a devenit o țară dezvoltată, țară cu una dintre cele mai înalte creșteri economice din spațiul Uniunii Europene, noi înțelegem că România pentru noi este și fereastra deschisă spre integrarea europeană și noi ne dorim, probabil, așa cred eu, cetățenii Republicii Moldova ca timpul cât am fost despărțiți să fie cumva asimilat, înțeles, iar viitorul nostru să fie de apropiere absolut firească dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.”
Your browser doesn’t support HTML5
Trupe americane în România
Europa Liberă: Ședința guvernelor României și Republicii Moldova s-a ținut exact în momentul în care Jens Stoltenberg a fost la București, soldați americani intrau pe porțile unității militare. Și atunci, vă întreb dacă există un mesaj simbolic în această coincidență? Unii au considerat că România a dat clar de înțeles că vecinul de la Răsărit, Republica Moldova, va fi protejat mai mult decât pur și simplu un vecin.
Igor Boțan: „România este nu doar vecinul Republicii Moldova, dar și al Ucrainei. Ucraina e într-o situație foarte dificilă, situația în regiune este extrem de tensionată, iar comunitatea politică occidentală nu-și dorește ca evenimentele tragice care s-au întâmplat pe la mijlocul sau în prima jumătate a secolului trecut să se repete încă o dată, pentru că consecințele pot fi tragice. Iar România, așa cum spuneam, fiind responsabilă de securitate și de dezvoltare a statelor care sunt la hotarele Uniunii Europene și NATO își are obligațiile pe care înțelegem că România și le valorifică, contribuie la detensionarea în această regiune.”
Europa Liberă: Să vă întreb direct, dle Boțan, – NATO va apăra teritoriul Republicii Moldova în cazul unei invazii în Ucraina?
Igor Boțan: „Eu nu cred că NATO își pune astfel de scopuri, pentru că NATO are documente elaborate pe care le cunoaște toată lumea, NATO își apără statele membre care fac parte din această organizație. Deci, ostașii NATO nu vor lupta pentru ucraineni, dar există state membre NATO, precum Statele Unite și Marea Britanie, care au semnat împreună cu Rusia garanții de securitate pentru Ucraina, mă refer la Memorandumul de la Budapesta. Și vedem că două state cum sunt Marea Britanie și Statele Unite ale Americii sunt de bună-credință și acum asigură Ucraina cu echipamentul necesar ca să reziste unei eventuale intervenții militare din partea Federației Ruse, care, cunoaștem foarte bine, a anexat o parte din teritoriu, și-a încălcat propriile obligațiuni din cadrul memorandumului de la Budapesta și, evident, a subminat întreaga arhitectură de securitate regională, construită începând cu 1975, mă refer la Procesul de la Helsinki.”
### Vezi și... ### Criza din Ucraina: Cum se pregătește R. Moldova?
Europa Liberă: Ce face Republica Moldova în cazul unei invazii și, mai ales, la ce-i servește neutralitatea, îi va oferi un avantaj?
Igor Boțan: „Neutralitatea Republicii Moldova este un fapt circumstanțial. Republica Moldova și-a adoptat Constituția în 1994, după conflictul transnistrean, care a fost de asemenea inspirat din afara țării. În situații de force majeure, iar noi suntem pe muchie de situație de force majeure, înțelegem cu toții că arhitectura securității regionale a fost distrusă încă în 2014, atunci când a fost anexată Crimeea. Deci vedem că marile state, cum este Federația Rusă sau statele puternice, fac abstracție de documentele și de obligațiile pe care le au, așa că în situații de force majeure ne putem aștepta la orice, inclusiv la ajutor din partea partenerilor, așa cum spune chiar Hotărârea Curții Constituționale din 2 mai 2017, statutul de neutralitate nu înseamnă act de sinucidere. Putem spera că Republica Moldova se poate apăra și poate apela la suport pentru a nu deveni victimă a unor ambiții aici, în regiunea noastră.”