Procurorul general Alexandr Stoianoglo se declară convins că suma de 100 de milioane de dolari SUA, pentru care procurorii dețin dovezi că a ajuns la Vladimir Plahotniuc în urma jafului bancar, va crește.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei matinale
Vorbind la o emisiune la JurnalTV șeful Procuraturii Generale a menţionat că „pe Plahotniuc îl cunosc fiind membru al PD. Nu pot să spun că era activ în ceea ce ține de partid, dar influența lui se simțea din ce în ce mai mult. Știind că acest om a monitorizat toate procesele din țară, nu mi-am putut imagina că BNM a oferit băncilor un miliard de dolari, acești bani au ajuns în anumite mâini, iar Plahotniuc nu a avut nicio treabă cu asta”. Procurorul a mai spus că la moment sunt investigate atent şi acţiunile din perioada fraudei bancare ale finului lui Plahotniuc Andrian Candu. „Nu avem dovezi că banii au fost transferați la companiile lui Candu”, a precizat procurorul general.
Anunțul președintelui Igor Dodon privind majorarea salariilor medicilor și intenția de a acorda indemnizații pensionarilor este unul eminamente politic și are legătură cu viitoarea campanie electorală pentru alegerile prezidențiale, constată experți, citaţi de Radio Chişinău. „Igor Dodon a intrat în campania electorală și face promisiuni electorale și în stânga, și în dreapta. Eu nu spun că medicii nu au nevoie de salarii mai mari, iar pensionarii nu trebuie ajutați, dar de ce nu a făcut până acum?”, se întreabă economistul Dumitru Budianschi de la Expert-Grup. Economistul Viorel Gîrbu atrage atenția că autoritățile nu au precizat de unde vor fi luați acești bani. Totodată nu există nici o analiză de oportunitate și impact ale acestor inițiative. „Toți vrem salarii mai mari, dar… nu putem să sacrificăm totul pentru anumite idealuri politice. Chiar dacă sunt mijloace financiare în alte sectoare, care pot fi redirecționate pentru a face aceste plăți, lipsește analiza de ce anume aceste proiecte sunt importante în această perioadă de timp”, concluzionează Viorel Gîrbu.
Decizia preşedintelui Dodon de a declara 2020 Anul lucrătorului medical este, în opinia jurnalistei Elena Ciona de la sănătateinfo.md, o decizie stranie şi îndepărtată de greutățile și necesitățile sistemului medical din țară. Jurnalista se întreabă într-un editorial la ce foloseşte această decizie când „suntem țara cu cei mai mulți doctori infectați cu COVID… Când, pentru a fi protejați, lucrătorii medicali sunt nevoiți să împrumute echipamente de protecție de la pompieri. Când n-au elementar mănuși, măști, consumabile, medicamente, echipamente... Când nici măcar atunci când sunt bolnavi și nici dacă au murit, autoritățile nu știu să onoreze cadrele medicale”.
Prevederile Codului Electoral trebuie îmbunătățite și adaptate la provocările apărute în contextul COVID-19. Iar votul prin corespondență în diaspora ar fi o soluţie, notează expertul Mihai Mogîldea într-o analiză pentru agenţia de presă IPN. „În condițiile unui nou val de îmbolnăviri cauzate de virusul COVID-19, s-ar putea ca ieșirea la urne să fie limitată sau interzisă în unele state din Europa și America de Nord, unde se află majoritatea emigranților moldoveni. În acest caz, cea mai viabilă alternativă ar fi exercitarea votului prin poștă”, notează expertul. El constată totuşi că timpul restrâns rămas până la alegerile prezidențiale din noiembrie nu va permite aplicarea votului prin corespondență, dar autoritățile ar putea pilota votul prin poștă. „Acest lucru ar permite observarea modului în care se raportează cetățenii la votul prin corespondență, dar și cum funcționează întreg mecanismul de recepționare și înregistrare a votului”, crede Mihai Mogîldea. În perspectivă atât Comisia Electorală Centrală, cât și Parlamentul trebuie să faciliteze implementarea votului prin corespondență, pentru a permite alegătorilor din diasporă să participe la vot într-un număr cât mai mare, concluzionează Mihai Mogîldea.
„Cum încearcă Rusia să înrobească financiar R. Moldova prin credite dubioase și cumpărarea socialiștilor” este analiza semnată de Serghei Ilcenko pe deschide.md. „Scopul Kremlinului este înrobirea economică a fostelor republici sovietice. Dacă pe Ucraina vor să o nimicească cu ajutorul armelor, R. Moldova se vrea zdrobită cu puterea corupției, prin cumpărarea funcționarilor și a politicienilor socialiști. Scopul final al Moscovei este de a transforma R. Moldova într-un câine de companie al lui Putin”, este una din concluziile autorului. El aminteşte despre prevederile buclucaşe ale creditul rusesc în valoare de 200 de milioane de euro, credit criticat dur de opoziţia pro-europeană şi anulat de Curtea Constituţională. Autorul pledează pe final pentru o regrupare şi reconstruire a forţelor democratice. „Până când politicienii proeuropeni, în ciuda tuturor diferențelor de opinii din tabăra lor, nu vor învăța să lucreze ca un front comun împotriva încercărilor Rusiei de a eroda suveranitatea moldovenească, proiectul de a cădea înapoi spre URSS rămâne valabil”, conchide Serghei Ilcenko.
Fostul ministru de externe în Guvernul Sandu Nicu Popescu constată într-un interviu pentru cotributors.ro că cetățenii R. Moldova sunt ceva mai decepționați de perspectivele integrării europene decât erau acum un deceniu. Iar cauza ar fi că „în ultimii ani o sumedenie de corupți au făcut cariere politice pretinzând că sunt pro-occidentali şi pro-europeni sau mascându-şi anti-europenismul prin pretenția că vor o politică externă echilibrată”. Integrarea europeană rămâne totuşi preferința predominantă a moldovenilor. Numărul celor care vad viitorul Moldovei în Europa este mai mare decât numărul cetățenilor care își doresc o apropiere de Rusia, conchide Nicu Popescu.