Igor Dodon la ora bilanțului

Dodon susţine că a îndeplinit 80-85 la sută din promisiunile sale electorale, cele mai multe începând din iunie 2019 când a fost debarcată fosta guvernare democrată a lui Vladimir Plahotniuc.

Analiştii politici susţin însă că şeful statului şi-a onorat doar o mică parte din promisiunile electorale, asumându-și în raportul de bilanț, rezultate ce nu ţin de competenţele preşedintelui ţării.

În încercarea de a-și etala virtuțile politice, spun unii analiști, ori a justifica eșecurile, afirmă alții, Igor Dodon a insistat asupra condițiilor vitregi ce s-au suprapus peste perioada de exercitare a mandatul prezidențial, și anume confruntarea cu un regim oligarhic care a capturat statul după care a intervenit criza pandemică şi o secetă fără precedent. Igor Dodon se declară convins că autorităţile statului au făcut faţă acestor provocări asumându-și parte din merite.

La capitolul reuşite, şeful statului a invocat promovarea unei politici externe echilibrate atât cu Occidentul, cât şi cu Federaţia Rusă. În platforma sa electorală din 2016 Igor Dodon promitea că va iniţia un referendum privind vectorul de politică externă a ţării şi că va insista pe anularea Acordului de Asociere cu UE cu revenirea la regimul de comerţ asimetric cu statele europene.

La final de mandat, şeful statului nu mai pare atât de categoric: „Cu UE rămâne în vigoare acordul de asociere pe care îl avem cu UE şi regimul liberalizat de vize… Nu cred că Moldova va fi membru al UE, dar aceasta nu înseamnă că nu vom implementa aceste acorduri.”

Şeful statului a stăruit mai cu seamă asupra acţiunilor sociale precizând că ele constituie marea majoritate şi au fost promovate mai ales după înlăturarea fostei guvernări democrate care îi punea bețe în roate.

Măsurile sociale menţionate de Igor Dodon prevăd între altele majorări salariale, suplimentarea de ajutoare pentru familiile vulnerabile în perioada rece a anului şi alocații mai mari pentru veterani, suport financiar unic oferit de două ori pe an pensionarilor, precum şi majorări bianuale de pensii - o idee mai veche a socialiştilor. Parte din măsurile sociale cu care se laudă Igor Dodon, observă analiştii, au fost preluate de la fosta guvernare democrată, cum ar fi ajutorul unic pentru pensionari, sau proiectul de reabilitare a drumurilor, Prima Casă şi campania „Un doctor pentru tine”. Alte măsuri au fost inspirate din bugetul solidarităţii al fostei prim-ministre Maia Sandu, între care, majorarea salariilor bugetarilor în medie cu 10 la sută şi creşterea ajutorului pentru perioada rece a anului de la 350 la 500 de lei.

Cât ţine de majorarea bianuală a pensiilor, despre care Igor Dodon, a spus că e o măsură ce va „intra în istorie”, economiștii au remarcat anterior că pensiile indexate de două ori pe an presupun de fapt o majorare mai modestă, decât cea care s-a promis iniţial, iar cuantumul acestora nici pe departe nu depăşeşte substanțial minimul de trai, așa cum promitea Igor Dodon în programul său electoral din 2016.

La capitolul social, şeful statului a inclus şi măsurile de binefacere finanțate de fundația diriguită de soția președintelui fără a face publice proveniența resurselor bănești.

Trecând în revistă reuşitele sale, Igor Dodon a ajuns la următoarea concluzie : „În proporţie de 80-85 de procente angajamentele electorale din 2016 mi le-am îndeplinit faţă de cetăţenii R. Moldova. Da, sunt angajamente care nu au fost onorate pentru că Parlamentul nu le-a votat. Dar chiar şi în condiţiile unui parlament care a luptat cu preşedintele doi ani şi jumătate, în proporţie de 80-85 la sută nouă ne-au reuşit.”

Afirmațiile şefului statului sunt contrazise însă de analistul politic Igor Boţan, directorul executiv al ADEPT, care monitorizează de ani buni rata de îndeplinire a promisiunile electorale lansate de politicieni.

„Părerea mea este că domnul Dodon nu a îndeplinit practic niciuna din promisiunile domniei sale. Promisiunile electorale le cunoaşte toată lumea. Ar fi trebuit în prezent să avem problema transnistreană soluţionată. Ar fi trebuit să avem cu Federaţia Rusă un altfel de acord strategic. Ar fi trebuit ca piaţa Federaţiei Ruse să fie deschisă pentru mărfurile R. Moldova şi multe, multe alte lucruri. Am văzut doar crâmpeie din raportul domnului Dodon, domnia sa se referă la lucruri care nu au, cum se zice, nici în clin, nici în mânecă, cu atribuţiile şefului statului. Este foarte straniu să auzim cum se autoapreciază domnul preşedinte Dodon. Cred că această mişcare a domnului Dodon este pur electorală.”

Politologul Dionis Cenuşă consideră că ceea ce i-a reuşit lui Igor Dodon este asigurarea vizibilității instituţiei prezidenţiale transformând-o într-un actor politic activ. Multe însă din meritele pe care şi le atribuie şeful statului de fapt nu îi aparţin în exclusivitate, afirmă politologul. Iar rezultatele raportate în unele domenii precum cel social, economic sau justiţie depăşesc cadrul de competenţe de care dispune preşedintele:

„Aceste domenii nu fac parte din atribuțiile președintelui. Foarte multe mișcări pe care le-a făcut acesta au depins de majoritatea parlamentară şi de instituţiile în care socialiştii au reuşit să-şi instaleze oamenii lor. De aceea, meritul nicidecum nu poate fi atribuit lui Igor Dodon. În mare parte ceea ce a reuşit Igor Dodon să implementeze a fost o reuşită care nu poate fi asumată doar lui reieșind din faptul că președinția a fost o instituție mai puțin activă până la Igor Dodon. El a fost avantajat de pasivitatea predecesorului său. Prin urmare, multe din aspectele pe care el le-a realizat au reieșit din această particularitate care nu este însă meritul lui personal.”

Dionis Cenuşă, la fel ca Igor Boţan, consideră că raportul de activitate prezentat de șeful statului este de fapt o lansare mascată în campania prezidențială şi nu are altă utilitate politică.