Comisia Electorală Centrală va cere Inspectoratului General de Poliţie să verifice dacă partidul omului de afaceri Ilan Shor încearcă să corupă alegătorii prin intermediul magazinelor sociale sau daca are surse nedeclarate de finanțare. Magazinele sociale au fost si motivul pentru care în toamna anului trecut candidata partidului lui Shor, Ina Popenco, a fost scoasă din cursa pentru prezidențiale.
„Pâine, cupe, săpun, totul ce este. Oleacă e mai ieftin decât în celelalte magazine. Pentru noi, pensionarii, îi bun şi aşa”.
Europa Liberă: Pentru asta trebuie să aveţi documente?
„Da, noi avem un card, iată”.
Europa Liberă: La partid aţi făcut?
„Da”.
Europa Liberă: Are legătură magazinul cu partidul, cum credeţi?
„Da, că tot Shor se numeşte”.
Pe mătuşa Tamara am întâlnit-o în faţa magazinului social deschis pe bulevardul Moscova din sectorul Râşcani al capitalei. Este printre puținele persoane cu care am stat de vorbă care îşi pune întrebări dacă nu cumva prin intermediul magazinului respectivul partid încearcă să-şi lustruiască imaginea politică.
„Câteodată da, dar eu am venit numai de două-trei ori”.
Your browser doesn’t support HTML5
Magazinele sociale și Ilan Shor
Pentru a putea cumpăra cele trebuincioase din magazinele sociale, persoanele cu venituri modeste, în special pensionarii, sunt invitați mai întâi în filiala partidului din preajmă. Aici li se dau carduri, cu ajutorul cărora pot face cumpărături, au explicat procedura vânzătoarele.
„Sunt foarte mulțumită de aceste magazine. Îmi place tare mult, este foarte convenabil şi aproape. Prețurile nu sunt cu mult mai mici, dar chiar şi aşa e bine. Pe unde diferența e de 30 de bani, 50 de bani sau chiar un leu, la final se adună. Dă Doamne sănătate lui Shor! Dacă el va câștiga, va fi un ajutor mare pentru pătura social-vulnerabilă a Moldovei”.
„Atunci când am primit acest document, am vrut ca noi să nu fim dependenți de un anumit partid politic. Nu vreau ca să cumpăr de la el şi să trebuiască să fiu în partidul lui”.
„Venim des, dacă pensiile sunt foarte mici. De-ar fi mai multe magazine şi mai mulţi oameni care să se ocupe cu aşa ceva. Chiar şi partidele acestea. Noi votam pentru toţi, dar nu avem nici un ajutor nici dintr-o parte. Se promite multe, dar se face puţin. E bine că se găsește câte un om măcar. Până când numai domnul Shor care se ocupă de oamenii bătrâni”.
Un membru CEC, Vasile Gafton, a fost cel care a observat că în raportul financiar al partidului lui Ilan Shor lipsesc date despre magazinele sociale şi a insistat ca poliția să se ocupe de acest caz. Din punctul lui de vedere, există mai multe circumstanțe care trebuie să fie verificate de oamenii legii, după care autoritatea electorală va adopta o decizie în această chestiune.
Vasile Gafton: „Eu bănuiesc că e o finanțare indirectă a acestui partid. Practic, se promovează partidul lui Shor, pentru că ei folosesc simbolica acestui partid. Nouă ni s-a prezentat că între partidul lui Shor, o fundaţie şi SRL-ul respectiv este un contract de colaborare potrivit căruia chipurile partidul lui Shor promovează aceste magazine. Deci asta e o corupere a alegătorilor între perioadele electorale. Nu trebuie să admitem ca niciun partid, prin diferite mijloace, să corupă viitorii alegători”.
Finanțarea proiectelor sociale ale partidului Shor este absolut transparentă, au declarat reprezentanții formațiunii, care resping învinuirile care li se aduc.
În mediul politologilor, magazinele sociale, la fel ca şi alte programe considerate populiste în oraşul Orhei, sunt considerate ca făcând parte din „experimentul Shor”, despre care se spune că s-ar putea repeta la scară naţională. Aceasta ipoteză porneşte de la faptul că formaţiunea fostului bancher s-ar afla într-o coabitare sau parteneriat mutual cu partidul de guvernare, afirmă analistul Ion Tăbârţă.
„Domnul Ilan Shor este un personaj destul de contradictoriu. Dumnealui este implicat într-o serie de dosare sau într-o serie de acţiuni de rezonanță. Este suficient să ne uităm la raportul Kroll în care numele Shor parcă este un fir roşu. Putem să presupunem că acest fenomen al finanțării indirecte persistă”.
Pentru a nu cădea pradă proiectelor populiste, cetăţenii trebuie să posede minime cunoştinţe de cultură politică - să se intereseze de unde vin banii, dacă sunt transparenți sau provin din surse obscure şi să analizeze ce scop se urmărește, recomandă analistul Ion Tăbârţă.