„80 de ani fără Basarabia – tablou trist cu politicienii români întâlnindu-se, prin anticamerele din Berlin, cu nacealnicii chișinăueni și primind de la aceștia din urmă cărți de vizită cu adrese de email pe mail.ru…”, scrie Petrișor Peiu pe site-ul contributors.ro, care consideră că, din 27 august 1991, de când teritoriul dintre Prut și Nistru nu mai face parte din URSS și este recunoscut, la 27 august 1991, împreună cu Transnistria, ca formând statul independent Republica Moldova, „fiecare zi în care Basarabia nu este în componența României” nu mai poate fi imputată vreunei ocupații străine, ci doar „impotenței conducătorilor României și vicleniei conducătorilor de la Chișinău”. Din perspectiva comentatorului, istoria Republicii Moldova este o înlănțuire de eșecuri, în timp ce România s-a tot dezvoltat în aceste decenii. Din păcate, toți conducătorii României ar fi ignorat cu bună știință problema unionistă. Mai rău, după instalarea la putere a guvernului condus de Vlad Pilat (pe care Petrișor Peiu îl vede în tandem cu Vlad Plahotniuc), Bucureștiul a cheltuit, adunând toate formele de ajutor, circa o jumătate de miliard de dolari. Pentru Republica Moldova ? Nu, pentru interesele acestor doi oligarhi, care la un moment dat s-au înlocuit unul pe altul. Încă o vină găsită guvernanților de la București : sabotarea singurul partid atașat de ideea de reunificare, Partidul Liberal, și exprimarea cu diverse prilejuri a variantei de integrare europeană a Republicii Moldova. Petrișor Peiu crede că acesta a fost un mesaj demobilizator pentru politicienii moldoveni : dacă tot ne bagă ei în Europa, ce să ne mai chinuim să ne unim cu România. Nici Maia Sandu nu e văzută cu ochi buni, pentru că : „Maia Sandu s-a aliat cu Dodon pentru a-l alunga pe Plahotniuc pentru ca, peste numai un an, să se alieze cu Plahotniuc pentru a-l alunga pe Dodon. Ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns…”.
Spotmedia.ro îl publică pe Gelu Duminică, pe tema stării învățământului românesc. Sociologul scrie o declarație de scuze adresată cadrelor didactice, părinților și elevilor, pentru faptul că 40% dintre elevii din mediul rural au obținut sub 5 la evaluarea națională. Desigur, nimeni de la guvern nu a scris o asemenea scrisoare, deși „cam 1 din 6 elevi care au terminat anul trecut clasa a VII-a nici măcar nu s-au mai înscris la examenul național. Din întreaga cohortă (adică elevii care s-au înscris în clasa I în anul școlar 2012-2013 în școli din mediul rural) cam 30% au luat examenul național. Restul, fie nu mai sunt în țară, fie au eșuat. Un maxim de 10% se vor înscrie la facultate. Probabil 5-7% o vor și finaliza. Eșecul lor nu este cauzat de faptul ca acești copii nu au capacitatea de a performa, ci de realitatea nevazută de cei care trebuiau să intervină asupra calității educației extrem de scăzută pe care școlile din aceste zona o oferă”.
Producătorul de film Ada Solomon folosește platforma contributors.ro pentru a reaminti guvernului că „Sunt în curând 3 luni de când, alături de colegii mei de breaslă, am început să facem propuneri de funcționare și protecție economică a domeniului cinematografic în perioada dificilă care urmează. Nu am cerut ajutorul autorităților, nu am cerut resurse financiare, am propus soluții funcționale și fără afectarea bugetului de stat. Am cerut autorităților să-și facă datoria (…) și să asigure funcționalitatea instrumentelor existente pentru domeniul cinematografic (…)Am fost ascultați la toate nivelurile și în repetate rânduri, am primit promisiuni (…)Singurul rezultat concret (…)elaborarea, în cooperare cu Ministerul Culturii și specialiști în prevenție și protecția muncii, a normelor de prevenție pentru reluarea filmărilor”.