Your browser doesn’t support HTML5
Cum se construiește „Turnul Eiffel electric” al R. Moldova
Proiectul este implementat de compania indiană KEC International Ltd., care, acum doi ani, a semnat contractul de realizare a lucrărilor. Îndeplinirea acestora este monitorizată de Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE), o structură din subordinea Ministerului moldovean al Energiei.
Lucrările pentru construcția liniei de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău au început în primăvara acestui an, după câteva amânări.
Invitat în podcastul Europei Libere „În esență...”, Ruslan Surugiu, susține că deja au fost construite în jur de 28% din fundațiile pentru pilonii din înaltă tensiune, în mare parte în autonomia găgăuză. 95% din fundații au fost făcute de companii moldovene. Lucrările pe proiect avansează acum în raioanele Taraclia și Cahul, urmând Cimișlia și Leova. Ruslan Surugiu spune că primii zece piloni de înaltă tensiune vor fi asamblați și instalați până la sfârșitul acestei luni. Un pilon de înaltă tensiune are o înălțime de 40-45 de metri, reprezentând o construcție din metal special, rezistent la intemperii.
În valoare de 61 de milioane de euro, proiectul de interconectare energetică cu România prin sudul R. Moldova, finanțat de Banca Mondială, prevede instalarea a 500 de piloni cu aproximativ 1500 de kilometri de conductoare. Linia electrică de înaltă tensiune va avea o lungime totală de 157 de kilometri și va putea asigura transportarea a 50% din cantitatea de energie electrică necesară Republicii Moldova. Linia Vulcănești-Chișinău va trece prin 35 de localități din opt raioane.
Un Turn Eiffel... electric al Moldovei
Volumul de lucrări și cantitatea de metal folosit pentru linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău sunt comparabile cu cele pentru proiectul construcției Turnului Eiffel, susține invitatul podcastului.
„Proiectul Vulcănești-Chișinău este ca un spărgător de gheață în ceea ce privește viitoarele proiecte de anvergură [în sectorul energetic]”, spune Ruslan Surugiu.
În medie, între 20 și 40 de persoane lucrează zilnic pe șantier, iar toate materialele necesare pentru proiect au fost testate și importate, inclusiv din India, China și Italia.
Directorul UCIPE mai spune că partea moldoveană este mulțumită de viteza cu care se fac lucrările, astfel ca linia să fie dată în folosință către 31 decembrie 2025. „Noi, deocamdată, nu vedem riscuri mari” [pentru tergiversare], adaugă Ruslan Surugiu.
Despăgubiri de la sute de lei la câteva sute de mii de lei
Implementarea proiectului declarat de utilitate publică și de interes național prevede și exproprierea unor terenuri și, respectiv, despăgubirea posesorilor acestora. Este un proces complex, spune invitatul podcastului, în condițiile în care trebuie îndeplinite atât condițiile legii, cât și rigorile finanțatorilor. Se estimează că procedura de expropriere a terenurilor va fi aplicată în raport cu peste 6000 de proprietari. Până acum peste 1200 de persoane au fost despăgubite.
Ruslan Surugiu spune că valoarea despăgubirilor poate varia, în funcție de o serie de factori, de la câteva sute de lei la câteva sute de mii de lei. Cele mai mari despăgubiri sunt oferite proprietarilor de terenuri cu plantații perene [vii și livezi], mai spune Ruslan Surugiu.
Ruslan Surugiu, directorul UCIPE, în redacția Europei Libere de la Chișinău
Alte chestiuni discutate în podcast
- Ce portofoliu de proiecte energetice are în gestiune UCIPE și care e valoarea lor?
- Cum s-a schimbat paradigma și politicile din sectorul energetic în R. Moldova după criza energetică din 2022 și invazia Rusiei în Ucraina?
- Când ar putea începe construcția altor două linii de interconectare electrică de înaltă tensiune cu România – Bălți-Suceava [135 km] și Strășeni-Gutinaș [190 km]?
- Ce s-a reușit pe domeniul de eficiență energetică?
- La ce etapă e proiectul de 75,5 mil. de euro privind reabilitarea energetică a nouă spitale din Chișinău și a unuia din Bălți?
- Ce formule de finanțare funcționează pe segmentul de proiecte de eficiență energetice? Care sunt principalii finanțatori, cât oferă statul, ce cote reprezintă împrumuturile și granturile?
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în [aproape] fiecare zi de luni; „Laboratorul Social” – în zi de marți; „Pe agendă” – în fiecare zi de miercuri și, în fiecare zi de vineri, podcastul de informații și analize „Dincolo de știri”.