„În esență...” | Cum vrea R. Moldova să reducă riscurile dezastrelor

Cum vrea R. Moldova să reducă riscurile dezastrelor

Aliona Rusnac, secretar de stat la Ministerul Mediului, spune în podcastul Europei Libere „În esență...” că strategia aprobată de guvern la 4 decembrie 2024, dar și viitoarele „programe sectoriale” urmăresc o mai bună organizare a ministerelor și instituțiilor de resort pentru a răspunde mai eficient la dezastre.

Secretarul de stat la Ministerul Mediului, Aliona Rusnac, împreună cu autorul podcastului „În esență...”, Eugen Urușciuc, în redacția Europei Libere

În ultimii ani, R. Moldova a avut de înfruntat o serie de dezastre naturale și tehnogene. Secetele severe provoacă pierderi semnificative sectorului agrar și, respectiv, economiei. Acum cinci ani, de pildă, seceta a provocat scăderea producției agricole cu 30%. De cealaltă parte, inundațiile din istoria recentă (1994; 1997; 2008 și 2010) au făcut peste 60 de victime umane și daune estimate la peste 700 de milioane de dolari.

Investițiile statului – „din surse financiare disponibile”

Aliona Rusnac spune în podcast că autoritățile poartă discuții cu donatorii străini în vederea găsirii resurselor financiare pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de prevenire și intervenție în situații excepționale și dezastre.

Responsabilul de la Ministerul Mediului afirmă că investițiile statului pe acest segment „sunt în funcție de sursele financiare disponibile”.

În prezent, în R. Moldova sunt în derulate o serie de proiecte care țintesc indirect consolidarea și fortificarea capacității țării de a face față dezastrelor, printre acestea numărându-se și un program al Băncii Mondiale în valoare de 40 de milioane de euro.

R. Moldova va avea „hărți ale dezastrelor naturale”

Invitata podcastului mai spune că autoritățile de la Chișinău plănuiesc să elaboreze „hărți ale dezastrelor naturale”. Acestea ar ajuta mult pe segmentul prognozării și intervențiilor în situații de forță majoră.

Aliona Rusnac menționează că autoritățile caută o sursă de finanțare pentru un proiect în acest sens, care s-ar cifra la 8-10 milioane de dolari. Proiectul ar urma să fie implementat în câteva etape și se va baza pe cercetări. „Hărțile dezastrelor naturale” ar urma să fie aplicate în activitatea instituțiilor peste doi ani și jumătate, a precizat invitat podcastului „În esență...”.

Alte chestiuni discutate în podcast

• Care vor fi fenomenele extreme cu care se poate confrunta R. Moldova în următoarea perioadă?
• În ce fel afectează sau influențează schimbările climatice frecvența și intensitatea dezastrelor naturale în R. Moldova?
• Ce fonduri planifică să investească statul pentru un mai bun management al riscurilor?
• Cum se clasifică dezastrele?
• Bilanțul pagubelor provocate de calamitățile petrecute în R. Moldova.
• Cum sunt gestionate efectele secetelor în R. Moldova?
• Ce planuri sunt în ceea ce privește dezvoltarea sistemelor de irigare?
• Ce lecții a învățat R. Moldova din inundațiile devastatoare?
• În preajma R. Moldova sunt amplasate 30 de reactoare ale unor centrale electrice nucleare din Ucraina, România și Bulgaria. Știu, oare, cetățenii cum să acționeze la un eventual accident nuclear?
• Care sunt capacitățile actuale ale R. Moldova de a răspunde eficient la dezastre?
• Cum se îngrijește statul să facă rezerve de alimente și de apă potabilă pentru situații de forță majoră?

Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – Laboratorul Social – în zi de marți; Pe agendă – în fiecare zi de miercuri și, în fiecare zi de vineri, podcastul de informații și analize Dincolo de știri.