Întâmplător sau nu, acest fond – numit „Vmeste” (din rusă, „Împreună”), a fost creat după ce Chișinăul a anunțat că, de la l august, va lansa Fondul de convergență, menit să aproprie cele două maluri ale Nistrului, în care vor fi acumulate taxe și impozite de la companiile transnistrene. Tiraspolul s-a opus vehement.
„Împreună” cu „Sheriff”
Prezentând inițiativa, pretinsul șef al guvernului transnistrean, Alexandr Rozenberg, a descris situația economică din regiunea transnistreană drept una dintre cele mai dificile din ultimii ani și a spus că așa-numitele autorități de la Tiraspol mizează pe ajutorul mediului afaceri și al cetățenilor.
Rozenberg a explicat că veniturile în bugetul local s-au redus din cauza dificultăților legate de exporturi și importuri și a problemelor energetice.
Cel mai mult a avut de suferit industria – în primele trei luni ale anului curent, volumele de producție au scăzut cu aproape 24% față de perioade similare din trecut. De asemenea, mai multe afaceri au fost închise, iar în unele întreprinderi au avut loc concedieri masive.
Pe 13 mai, pretinsul legislativ (sovietul suprem) a prelungit starea de urgență în economie până pe 17 iunie, la solicitarea liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.
La câteva zile de la deschiderea fondului , în fond s-au adunat peste 127 de milioane de ruble transnistrene, echivalentul a circa 6,5 milioane de euro. Cei mai generoși donatori suntFondat în 1993, de oamenii de afaceri Victor Gușan și Ilia Kazmalî, holdingul „Sheriff” este principala forță economică a regiunii transnistrene, care participă și la luarea principalelor decizii, inclusiv politice.– 100 de milioane de ruble, și două bănci transnistrene – 10 și 15 milioane de ruble (500 și 750 de mii de euro).
„Împreună” cu Rusia?
Anul trecut, își amintește într-o discuție cu Europa Liberă ex-vicepremierul pentru Reintegrare, George Balan, administrația transnistreană a fost nevoită să se împrumute de la băncile comerciale pentru a putea onora plățile sociale.
Ex-vicepremierul pentru Reintegrare, George Balan
„Au aplicat măsuri drastice, tăind investițiile, numai ca să poată achita salariile. Mulți dintre angajați și-au primit salariile cu întârziere sau în tranșe”, spune fostul oficial.
În opinia lui Balan, chiar dacă s-au adunat niște bani și s-a implicat holdingul „Sheriff”, acest „fond de întrajutorare” nu va putea rezolva „problemele structurale” ale regiunii.
El crede că, de fapt, administrația separatistă vrea să atragă prin acest fond transferuri externe, în primul rând din partea Rusiei, pentru finanțarea regiunii. „Nu exclud – spune Balan, ca acest fond să fie folosit de Rusia pentru a-și camufla contribuția financiară în susținerea regimului de la Tiraspol”.
Fostul vicepremier susține că fondurile externe pot ajunge pe mai multe căi în regiunea separatistă: de la monede virtuale până la bani în numerar, aduși, într-un fel sau altul, în R. Moldova.
Cum ar putea Chișinăul să ajute regiunea?
Balan anticipează că, în următoarele două-trei luni, criza economică se va aprofunda, în situația în care Transnistria depinde în totalitate de gazul asigurat de Rusia, care ajunge uneori cu întârziere.
„Dacă aceste resurse energetice n-ar veni, regiunea transnistreană ar intra în scurt de timp într-un colaps și nu putem exclude această probabilitate”, susține fostul vicepremier.
Întrebat dacă autoritățile constituționale ar fi pregătite să ajute regiunea din stânga Nistrului într-o o eventuală situație de forță majoră, Balan a răspuns afirmativ. În acest caz, susține el, Chișinăul ar putea activa fondurile europene, în valoare de 60 de milioane de euro, pe care Chișinăul și Uniunea Europeană le-au propus Tiraspolului pentru depășirea crizei energetice la începutul anului trecut, când gazul rusesc nu a mai putut tranzita Ucraina. Transnistria a refuzat atunci acest sprijin, optând pentru scheme opace ale Rusiei de livrare a gazelor în regiune.
Balan crede că acele fonduri ar putea fi imediat utilizate pentru a acoperi necesitățile regiunii și că UE le-ar putea suplimenta la nevoie.
Ce se întâmplă cu economia transnistreană?
Izolată și nerecunoscută pe plan internațional, regiunea separatistă transnistreană traversează o criză economică profundă.
Întreruperea, de la începutul anului 2025, a livrărilor de gaze gratuite rusești, renunțarea malului drept la curentul produs de MGRES (Centrala de la Cuciurgan) au lovit puternic în cele mai mari întreprinderi, în special, în Uzina Metalurgică și centrala termoelectrică. Prin urmare, exporturile au scăzut, iar în bugetul local au intrat mai puțini bani.
Peste 80% din exporturile transnistrene ajung în UE și doar o mică parte în țările CSI și, inclusiv, în Rusia.
În jur de 2.400 de agenți economici transnistreni sunt înregistrați la Agenția Servicii Publice a Republicii Moldova. Potrivit autorităților constituționale, circa de 25.000 de cetățeni din stânga Nistrului vin zilnic la muncă pe malul drept și aproximativ 75.000 de transnistreni au polițe medicale.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te