Miercuri, 8 ianuarie, coaliția PSD-PNL-UDMR-minorități a anunțat că dorește ca noile alegeri prezidențiale să aibă loc pe 4 și 18 mai, mult mai târziu decât intenția inițială de a le organiza înainte de Paște. Noile date vor fi votate de guvern săptămâna viitoare.
Principala necunoscută din alegerile prezidențiale românești este dacă va candida din nou Călin Georgescu, cel care a luat țara și întreaga lume prin surprindere prin victoria sa neașteptată în primul tur de scrutin.
El a obținut 23 de procente, iar printre cei mai puternici susținători ai săi au fost românii din diaspora, cu excepția notabilă a celor din R. Moldova, unde l-au votat doar vreo 3%.
Al doilea tur a fost anulat de către Curtea Constituțională (CCR) în vinerea de dinaintea alegerilor, în urma desecretizării documentelor serviciilor secrete, care au arătat o campanie consolidată de influență și dezinformare pe internet, activă în țară încă de dinaintea pandemiei, care a fost mobilizată în special pe TikTok pentru a-l susține pe Georgescu.
Poate fi „blocat” Georgescu?
Autoritățile române spun că o operațiune de asemenea anvergură ca „umflarea” șanselor lui Georgescu în decembrie ar putea fi desfășurată doar de un agent statal și indică Rusia ca posibil făptaș. Ideea pericolul externe de securitate ar putea fi folosită împotriva lui, înaintea alegerilor repetate, dar totul ține de evaluarea concretă, juridică, a organelor statului de care depind candidaturile: Biroul Electoral Central și Curtea Constituțională.
Deocamdată, nu există niciun obstacol legal în calea lui Georgescu, însă instituțiile ar putea invoca sau ancheta alte fapte care să-i invalideze candidatura. Dacă va intra din nou în cursă (de data aceasta, nu ca cvasi-anonimul de altădată, ci ca unul dintre cei mai notorii oameni din țară, ai cărui susținători doar s-au întărâtat în ultimele săptămâni), Politico crede că Georgescu ar putea câștiga.
Înaintea alegerilor prezidențiale din 2024, politiciana rusofilă Diana Șoșoacă a fost respinsă în urma unei contestații la CCR a unui contracandidat, pe motiv că încălcase valorile constituționale prin declarațiile sale extremiste. E posibil ca o logică similară să ajungă să fie aplicată și în cazul reevaluării unei candidaturi Georgescu, consideră deputatul PNL Alexandru Muraru.
În acest caz, campania lui Georgescu va fi profund scrutinizată - iar dacă se vor găsi dovezi clare ale legăturilor sale cu campania de dezinformare rusească care a destabilizat țara și a dus la anularea alegerilor, sau dacă vor cântări asocierile sale dovedite cu mișcarea neolegionară din țară și cu neonaziștii din Germania, acesta riscă să fie descalificat.
Fapte mai rămân încă de anchetat. La nivel internațional, Comisia Europeană a pornit o anchetă asupra TikTok pentru rolul pe care platforma l-a jucat în răspândirea conținutului care-l promova pe Georgescu.
Susținătorii lui Georgescu au protestat pe 8 decembrie, ziua în care ar fi trebuit să aibă loc alegerile, în fața secțiilor de vot. Ei au cerut să li se permită să voteze. În diaspora votaseră deja, vineri după-amiază înaintea anunțului CCR, în jur de 40.000 de oameni.
Protestul în favoarea reluării turului II, la care au participat susținătorii lui Georgescu pe 10 ianuarie la București.
Vineri, 10 ianuarie, susținătorii lui Georgescu s-au strâns la București într-un miting neautorizat numit „Marea Unire Juridică”, pentru a protesta în fața Curții Constituționale (CCR), aflată într-un colț al clădirii Parlamentului, cerând reluarea turului II al alegerilor. Protestul s-a încheiat după câteva ore.
Cei 4.000 de participanți (după estimările poliției) au scandat împotriva CCR și împotriva televiziunilor precum ProTV. Protestatarii au insultat mai mulți jurnaliști de la Digi24 și HotNews și au aruncat cu covrigi și sticle de apă într-o jurnalistă Digi24, iar mașina jurnaliștilor Observator a fost vandalizată.
La miting au participat și parlamentari AUR. Participanții au semnat sute de petiții pro-Georgescu, pe care liderul AUR George Simion spune că le va depune la CCR.
Nu se știe deocamdată dacă recursurile avocaților lui Georgescu la CCR vor avea succes, însă hotărârea guvernanților de a continua cu noul program al alegerilor indică faptul că totul se va relua de la zero.
Candidatul însuși nu este în țară, fapt confirmat și de Simion - Georgescu a fost văzut joi la Aeroportul Henri Coandă din București, îmbarcându-se într-un avion cu destinația Frankfurt.
Reprezentanții lui Georgescu afirmă că acesta se îndreaptă spre „instituțiile europene”, pesemne Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), cu sediul la Strasbourg.
Protestatarii pro-Georgescu din mitingul din fața CCR au hărțuit jurnaliștii de la posturile de știri considerate „neprietenoase” cauzei lor.
Populistul rămâne popular
Cu patru luni înaintea alegerilor prezidențiale repetate, mai mult de șase din zece români consideră că decizia CCR de a le anula pe cele din decembrie a fost una proastă, potrivit unui sondaj IRES. Potrivit aceluiași sondaj, dacă votul s-ar fi desfășurat, Georgescu ar fi devenit președinte.
Georgescu a contestat anularea alegerilor, însă cererea i-a fost respinsă. Avocații săi au deschis un nou demers de a relua turul II.
„(Prin anularea turului II) Georgescu a avut oportunitatea de a se prezenta ca victimă în fața electoratului său”, a spus pentru Politico Radu Magdin, analist politic de la București.
Popularitatea lui Georgescu în rândul electoratului frustrat de partidele din establishment-ul românesc nu a făcut decât să crească în ultima lună, conform unui sondaj comandat de primarul capitalei și candidat la noile alegeri prezidențiale, Nicușor Dan. Sondajul arată o intenție de vot de peste 40% în favoarea lui Georgescu, văzut drept politicianul cu cea mai mare încredere de către românii sondați. Următorii, cu intenție de vot între 15 și 25 de procente, sunt Crin Antonescu și Nicușor Dan.
„Întrebarea cea mai relevantă este dacă o să candideze sau nu Călin Georgescu”, a amintit Nicușor Dan.
„Guvernul agravează nemulțumirile care au dus la votul antisistem”
Criticii guvernării de la București spun că în lunile dinaintea noilor alegeri, partidele istorice (în special PSD și PNL) repetă multe dintre greșelile care au dus la votul anti-sistem, pentru bizarul Georgescu, de care nimeni nu vorbea înaintea alegerilor. În loc să propună oameni sau idei noi - spun criticii - liberalii și social-democrații își continuă certurile politice din coaliție și propun un buget de austeritate - evoluții care nu fac decât să le adâncească nepopularitatea.
La scurt timp după ce coaliția PSD-PNL-UDMR-minorități a preluat din nou puterea, a fost învestit un nou guvern plin de miniștri vechi: majoritatea făcuseră parte din guvernul precedent.
Noul guvern Ciolacu, învestit înainte de Crăciun, reciclează mulți din miniștrii din guvernul precedent.
După ce coaliția a promis că nu va impune un buget de austeritate, în ciuda deficitului din ce în ce mai mare, primul punct pe agenda noului guvern a fost să creeze și să aprobe un buget care să taie din cheltuielile statului și să impună noi măsuri fiscale, inclusiv eliminarea unor facilități pentru cei din IT sau agricultură.
Așa-numita ordonanță „trenuleț” a iscat proteste în rândul studenților și ai bugetarilor din mai multe sectoare. Și mediul de afaceri a fost luat prin surprindere de noile taxe, din moment ce în drafturile anterioare ale ordonanței erau prezentate doar măsuri pentru reducerea cheltuielilor statului.
Care sunt candidații?
- Extremiștii de dreapta
Dacă nu va candida Călin Georgescu, doi alți reprezentanți ai extremei drepte ar putea încerca din nou să ajungă la Palatul Cotroceni.
Diana Șoșoacă ar putea încerca să candideze din nou, după ce Curtea Constituțională i-a respins prima candidatură. Ea nu a făcut însă nici un anunț public pe această temă, până la momentul publicării acestui articol.
George Simion (st) și Diana Șoșoacă (dr).
George Simion, liderul AUR, care are interdicție de intrare în Moldova și Ucraina, a declarat că partidul său îl va susține pe Georgescu, în cazul în care acesta va putea candida din nou. Dacă Georgescu nu va reintra în cursă, Simion spune el însuși că va candida din nou.
Însă, în ochii electoratului AUR, asocierea lui Simion cu PSD dinaintea alegerilor, inclusiv prin zvonul confirmat de liderii social-democrați că le-au dat extremiștilor voturi, ar putea să-l compromită.
- Candidatul comun al establishment-ului
Coaliția la guvernare l-a nominalizat pe veteranul politic liberal Crin Antonescu drept candidat unic, însă acesta și-a suspendat campania pe 5 ianuarie, citând faptul că liderii politici care au făcut această propunere şi au luat acest angajament nu au fost „suficient de împuterniciţi” sau „nu au avut toate acreditările la ei atunci când au pus semnătura pe acest acord.”
În ședința de miercuri a coaliției, ei au reiterat că-l susțin în continuare pe Antonescu. Decizia nu este absolută - partidele vor efectua acum sondaje de opinie, iar dacă Antonescu se va dovedi a fi un pariu prost, ar putea să renunțe la el și să-și propună din nou proprii candidați. În primul tur prezidențial, premierul Ciolacu (PSD) era așteptat să fie câștigătorul, dar s-a clasat pe locul trei. Apoi, el a spus că nu mai vrea să candideze indiferent ce spun tribunalele, Curtea Constituțională etc.
Fostul premier Victor Ponta îl numește pe Antonescu „cel mai reprezentativ pentru sistemul politic din ultimii 30 de ani” - or, acesta este același sistem pe care susținătorii extremiștilor și cei ai USR îl resping.
Crin Antonescu și-a suspendat candidatura, citând lipsa de susținere a partidelor din coaliția la guvernare. Coaliția, însă, pare să fi reparat relațiile cu Antonescu și îl propune în continuare.
Antonescu (65 de ani), fost președinte al Partidului Național Liberal (PNL) în perioada 2009-2014, nu ar fi la prima candidatură pentru șefia statului. El a fost candidatul liberal la prezidențialele din 2009, când, cu 20,02%, s-a clasat, în primul tur de scrutin, pe locul al treilea, după Traian Băsescu și Mircea Geoană.
Între 2012 și 2014, Crin Antonescu a fost președintele Senatului, iar în iulie-august 2012, pe durata suspendării din funcție a lui Traian Băsescu, a fost președinte interimar al României.
Crin Antonescu a fost artizanul Uniunii Social Liberale (USL), grație unei bune relații cu social-democratul Victor Ponta. Cele două partide au zdrobit PDL, partidul președintelui Traian Băsescu la alegerile din 2012, dar coaliția s-a destrămat în 2016, când coabitarea PSD cu noul președinte, Klaus Iohannis, s-a dovedit imposibilă.
- Tabăra anti-sistem, pro-Occident
Uniunea Salvați România (USR) o propune în continuare pe Elena Lasconi, candidata urma să intre în turul II alături de Georgescu.
Lasconi a obținut 19,17% în primul tur electoral din noiembrie, însă în Moldova a câștigat de departe cele mai multe voturi: 56%. (Moldovenii au ieșit în număr mare la vot la primul tur al prezidențialelor din România: 80.942 - un record istoric, la acea dată.)
Lasconi promitea să ajute R. Moldova în parcursul său spre aderarea la UE și să facă trecerile la frontiera moldo-română mai rapide. Ea se bucura pentru turul II, până la urmă anulat, de susținerea președintei Maiei Sandu.
Elena Lasconi și Nicușor Dan - prezentul și trecutul USR-ului.
În decembrie, primarul Bucureștiului aflat la al doilea mandat, Nicușor Dan, a anunțat că va candida independent la prezidențiale și că este deschis să primească susținerea partidelor, deși nu le-a consultat înainte să facă acest anunț. De atunci, chiar dacă Dan a răsturnat ecuațiile politice de la București, nici unul dintre partide nu l-a „luat în brațe”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te