Pe 14 mai 2022, mii de oameni au urmărit-o pe Katalin Novak pășind pe covorul roșu așezat în fața impunătoarei clădiri a Parlamentului ungar. Înconjurată de trupe îmbrăcate în haine de ceremonie și de călăreți pe armăsari albi, ea a făcut primii pași în calitate de președinte al țării, aclamată de veteranul lider conservator al Ungariei, premierul Viktor Orban, și de soția acestuia.
Novak făcea istorie. Alesă la vârsta de 44 de ani, ea este cel mai tânăr președinte al Ungariei din toate timpurile. De asemenea, ea este prima femeie care a preluat această funcție.
Cu toate acestea, Novak, care este membră a partidului de guvernământ al lui Orban, Fidesz, este o ciudățenie în Ungaria. În ciuda poziției sale prestigioase și în principal ceremoniale, ea este înconjurată de puține femei în politica maghiară. Adunarea Națională Maghiară, parlamentul unicameral al țării, este unul dintre cele mai disproporționate din UE în ceea ce privește raportul dintre femei și bărbați. Femeile ocupă un singur loc în echipa guvernamentală de 14 miniștri al lui Orban și 13 % din locurile din parlament, față de media UE de 33 %. Suedia și Finlanda conduc detașat, cu 50 % și, respectiv, 46 %.
Criticii spun că prim-ministrul ungar, care se află la putere din 2010, a creat această atmosferă care nu este deosebit de primitoare pentru femei. „Noi nu ne ocupăm de problemele femeilor”, a declarat Orban în 2017, vorbind despre concedierea bruscă a unei ambasadoare și de posibilul înlocuitor al acesteia. „Există câteva femei talentate, care poate că ar putea ocupa cu succes acest post, dar nu sunt surprins că nu au făcut cerere pentru aceasta.”
Președinta Ungariei, Katalin Novak, întâmpinată cu garda de onoare militară în timpul învestirii sale la Budapesta, la 14 mai 2022.
Unul dintre factorii de descurajare este reprezentat de abuzurile la care sunt supuse femeile din politica ungară, adesea de natură sexuală sau fizică. Agnes Vadai, membră a parlamentului, vicepreședintă a partidului de opoziție Coaliția Democratică (DK) și actual ministru alternativ al apărării, este mentorul tinerelor femei care vor să intre în politică, pe care le pregătește, printre altele, și cum să facă față inevitabilelor acte de intimidare, cele mai multe dintre ele venind online.
„Odată, cineva a scris că ar vrea să-și spele mâinile în sângele meu”, spune Vadai, care a raportat incidentul la poliție.
Katalin Cseh, deputată în Parlamentul European din partea partidului de opoziție Momentum și vicepreședinte al grupului centrist Renew Europe, a primit odată un mesaj pe care scria: „Cu siguranță nu aș vota pentru tine, dar m-aș scăpa pe fața ta”.
„La un moment dat, te bătătorești ca să te protejezi”, spune Cseh. „Dar este greu să treci peste faptul că, de mai multe ori pe zi, oamenii își doresc ca politicienele să moară sau să fie violate, să fie mutilate genital, să le fie atacați părinții...”
„În ultimii ani, misoginia a fost în creștere în Ungaria, în viața publică”, adaugă Cseh. „Alegerea primei femei președinte putea fi un precedent important, numai bun de folosit pentru a scoate în evidență problemele importante ale societății, o poziție simbolică pentru emanciparea femeii, pentru egalitatea de gen și în sprijinul femeilor. Cu toate acestea, cred că actualul președinte are o viziune diferită.”
Criza de prezențe feminine nu este doar o problemă a lui Orban și a partidului său, Fidesz, ci a fost un semn distinctiv al politicii maghiare de la căderea comunismului în 1989.
„Nici înainte de 2010 nu erau mai multe femei în Adunarea Națională”, spune Burtejin Zorigt, un politolog și expert în studii de gen stabilit la Budapesta, referindu-se la anul în care partidul Fidesz al lui Orban a ajuns la putere.
Proporția femeilor în Adunarea Națională a atins un nivel maxim în 1980, când 30% dintre locurile acestui for politic erau ocupate de femei. În timpul comunismului, bărbații și femeile, cel puțin în teorie, aveau drepturi egale. Autoritățile doreau să crească productivitatea prin extinderea forței de muncă pentru a include mai multe femei, ajutate de alocațiile de stat pentru copii. Femeile au fost încurajate să ocupe locuri de muncă cu înaltă calificare, ajungând oameni de știință, medici sau avocați, iar angajatorii au fost obligați să le angajeze. Politica nu a făcut excepție.
Într-o cercetare din 2013 referitoare la reprezentarea femeilor în parlamentul maghiar, Reka Varnagy scria: „Deși procentul de femei alese în parlamentul maghiar a înregistrat o creștere constantă între 1949 și 1980... acesta nu a făcut decât să reflecte presiunea de sus în jos a unei propagande politice false, egalitare. Procesul de democratizare nu a contribuit la creșterea incluziunii femeilor în procesul de luare a deciziilor politice”.
După căderea regimului comunist din Ungaria în 1989, numărul femeilor din parlament a scăzut rapid. La primele alegeri libere, care au avut loc în mai 1990, femeile au primit doar 7% din mandate, ceea ce, potrivit lui Varnagy, a reflectat "lipsa de angajament politic pentru a asigura un nivel critic de reprezentare a femeilor".
Premierul ungar Viktor Orban vorbește în timpul zilei de deschidere a sesiunii de primăvară a parlamentului, la Budapesta, pe 27 februarie.
În perioadele 1992-1994, 2009-2010 sau 2014-2018 în echipa guvernamentală nu a fost nicio femeie. Vârfurile postcomuniste în ceea ce privește egalitatea de gen s-au înregistrat în anii 2002, 2006 și 2018. În 2002 și 2006, trei femei au ocupat poziții ministeriale în guvernul de stânga. În 2018, la începutul celui de-al treilea mandat consecutiv al lui Orban, în guvern erau trei femei ministru. Doar una dintre ele, ministrul justiției Judit Varga, a rămas în actualul guvern.
Pentru a compensa absența femeilor în politică, au existat mai multe inițiative de introducere a unor cote legale de reprezentare, deși, potrivit lui Varnagy, „aceste măsuri au eșuat din cauza mobilizării sociale insuficiente și a lipsei de voință politică".
Reka Safrany de la „Lobbyul femeilor maghiare”, filiala locală a „Lobbyului european al femeilor”, organizație care promovează egalitatea de gen și drepturile omului pentru femei, spune că, în timpul socialismului, „prezența femeilor în aceste poziții era obligatorie, ceea ce a dus la faptul că majoritatea partidelor acum nu consideră cotele ca pe o posibilitate, deși aceasta este soluția cea mai eficientă".
„În majoritatea țărilor europene, cotele de gen sunt deja aplicate sub o anumită formă - în partide, prin selecția candidaților și la alcătuirea listelor electorale ale partidelor”, spune Cseh. „Creșterea numărului de femei în Parlamentul European este, de asemenea, legată în mare măsură de aplicarea cotelor de gen. Există obligații legale care nu lasă portițe de scăpare pentru cei care nu doresc să aplice egalitatea, așa că aceste cote sunt, cu siguranță, un puternic instrument.”
Katalin Cseh, deputat în Parlamentul European din partea partidului de opoziție Momentum și vicepreședinte al grupului centrist Renew Europe.
Bernadett Bakos, deputată din partea Partidului Verzilor din Ungaria (LMP), este cea mai tânără politiciană în Adunarea Națională. Ea spune că partidul pe care-l reprezintă are cote, pentru a se asigura că femeile participă la diferite niveluri de decizie, însă, cu toate acestea, nu reușesc încă să atingă egalitatea de gen. „În rândul persoanelor implicate în politică, dar nu politicieni, sunt mai multe femei, dar acestea ocupă locuri de muncă anonime, mai puțin importante, nu cele cu impact public”, spune ea.
În guvernul din umbră al Coaliției Democratice (DK), mai puțin de 20% sunt femei, în ciuda faptului că partidul și-a propus o cotă de 30% în alte domenii. „Nu cred că aceste cote sunt suficiente”, spune Vadai, politiciană DK. „Cotele sunt doar punctul de pornire care creează oportunități pentru femeile interesate de politică, premisa care le încurajează să își asume un rol politic la nivel local sau național. Dar este nevoie de sprijin suplimentar”, spune ea.
RFE/RL a luat legătura cu toate femeile membre ale Adunării Naționale din toate partidele parlamentare. Politicienii Fidesz au răspuns printr-un singur e-mail, refuzând să comenteze acest subiect. Reprezentanții partidelor de dreapta Jobbik și Mișcarea Patria Noastră, precum și ai alianței de opoziție Partidul Socialist Maghiar-Dialog nu au răspuns.
Cu un număr relativ mic de susținători în parlament, problemele care afectează femeile din Ungaria sunt adesea tratate cu superficialitate.
„Femeile ajung rareori să primească aceleași salarii ca bărbații”, spune expertul în probleme de gen Safrany. „Este valabil pentru salariile orare pe termen lung și în cazul pensiilor, de asemenea. Și cred că nici politicile susținerii familiei aplicate de guvernul nu încurajează independența economică a femeilor."
În Ungaria, diferența de remunerare între femei și bărbați este de 17,3%, femeile cu copii încadrându-se în mai mare măsură la limita de jos comparativ cu cele fără copii. Această diferență ca la fel cu cea din Finlanda (16,7 %), Germania (18,3 %) și Elveția (18,4 %), dar sub media UE de 13,0 %.
Din cauza prejudecăților, ponderea femeilor în consiliile de supraveghere sau în consiliile de administrație ale marilor corporații din Ungaria este de 10,5 %, o treime din media UE, care este de 31,6 %.
Ministrul Justiției, Judit Varga
Deputata LMP Bakos, care are o diplomă în inginerie, a făcut campanie împotriva plafonării și a altor probleme, cum ar fi „sărăcia menstruală” - lipsa accesului unor segmente ale populației la produse de igienă menstruală. Simte ea că este necesară abordarea acestor subiecte? „Absolut”, ne-a spus ea. „Tocmai pentru că suntem atât de puține, trebuie să ne ocupăm de astfel de probleme. Sărăcia menstruală este un exemplu concludent. Probabil că nici nu le-ar trece prin minte bărbaților. Așa că trebuie să facem ca aceste probleme să devină vizibile, de înțeles".
Campania lui Bakos a propus eliminarea taxelor pe produsele menstruale, taxe care sunt, în prezent, cele mai mari din UE. Dar propunerea prezentată în plen martie s-a confruntat cu o reacție negativă atât din partea bărbaților, cât și a femeilor din parlament și a fost, în cele din urmă, respinsă. Reacția nu a surprins-o pe Bakos. „Bărbații nu înțeleg neapărat de ce este important. Cineva mi-a spus că ar trebui să finanțăm și scutecele bărbaților pentru visele lor umede”, spune ea.
Cel puțin în ochii membrilor din partidul de guvernământ din Ungaria, Fidesz, nu toate femeile sunt egale. Cele care au urcat recent pe treptele cele mai înalte ale scării politice din Ungaria, cum ar fi președintele Novak sau ministrul justiției Varga, sunt femei Fidesz până la capăt. Atât Novak, cât și Varga sunt mame a trei copii și militează cu avânt pentru ceea ce Fidesz definește drept „familia tradițională”. Pentru fidelii partidului, asta înseamnă familia heterosexuală, creștină și, de preferință, cu mai mulți copii.
„În șapte zile, probabil că am gătit de cinci ori”, spune Novak, stând lângă o masă masivă din bucătărie, alături de soțul ei și de cei trei copii, toți radiind în fața camerei. Videoclipul a fost filmat pentru seria Family Magic realizată de o organizație non-profit sponsorizată de Fidesz.
Novak stă alături de soțul ei, Istvan Veres (al doilea din stânga) și de cei trei copii, în clădirea parlamentului din Budapesta, la 10 martie 2022.
Ca parte a campaniei Ungariei împotriva așa-numitelor ideologii de gen, guvernul lui Orban are un program de încurajare a „familiilor tradiționale” care oferă sprijin financiar pentru cumpărarea de mașini cu șapte locuri, scutiri de taxe și împrumuturi fără dobândă, program pe care Novak, în calitate de fost ministru al familiei, l-a susținut cu tărie. Contactat de RFE/RL, biroul lui Novak a declarat că președinta are un program încărcat și că nu poate comenta.
Pentru femeile din Ungaria, există totuși câteva raze de speranță - în special, în politica locală, unde femeile sunt mai bine reprezentate. În medie, în administrațiile districtuale din Budapesta, aproximativ 25% dintre politicienii locali sunt femei, iar districtul 20 al orașului conduce detașat, cu 47%. În întreaga țară, 646 din cele 3 170 de municipalități (20 %) sunt conduse de primari-femei. În administrațiile județene mai mari, 18% din mandate sunt deținute de femei.
Luând cuvântul la reuniunea anuală a Comisiei ONU privind statutul femeii, care a avut loc la New York în aprilie 2022, Novak a afirmat: „În lumea... occidentală, femeile au astăzi șanse de reușită similare cu cele ale bărbaților”.
Cel puțin în ceea ce privește politica din Ungaria, nu sunt prea multe femei care să gândească la fel. În timp ce la nivel local numărul femeilor din politica maghiară este în continuă creștere, aceste schimbări nu se văd în parlamentul național sau în guvern, spune avocata femeilor Safrany. „Cu cât o poziție are mai multă putere, cu atât mai mici sunt șansele ca o femeie să o obțină”, spune ea. „Este mai probabil ca femeile să rămână în politica locală”.
„În ciuda partidelor și a ideologiilor, elita politică este închisă”, spune expertul în probleme de gen Zorigt. „Femeile pot candidate desigur, dar cele mai importante poziții vor fi împărțite între bărbați.”