Guvernul suedez a anunțat miercuri că va da Ucrainei un ajutor militar în valoare de 1,23 miliarde de euro, adică cel mai mare pachet donat până acum de Suedia.
„Cuprinde echipamente aflate în capul listei de priorități ucrainene”, a spus Ebba Busch, vicepremier suedez, aflat în vizită la Copenhaga.
Pachete de ajutoare militare de peste un miliard de dolari fiecare au promis săptămâna aceasta Spania (luni) și Belgia (marți), în timpul unor vizite ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Madrid și Bruxelles.
Marți, Olanda a spus că va trimite cât de curând Ucrainei un sistem antiaerian Patriot, pus la punct împreună cu alte țări aliate.
Suedia a spus marți că va opri transferul plănuit de avioane de vânătoare suedeze Gripen, dar numai pentru că vrea să se sincronizeze cu alți aliați din NATO, care pregătesc pentru Kiev aeronave F-16.
Miercuri, ministrul suedez al Apărării, Pål Jonsson, a spus că țara lui tot ar putea trimite aeronave Gripen Ucrainei, însă mai târziu.
Associated Press scrie că printre echipamentele donate de Suedia se numără și două avioane cu sisteme de control și avertizare de producție suedeză SAAB ASCC, care vor ajuta apărarea antiaeriană ucraineană, pusă la grea încercare de atacurile rusești intensificate.
- Te-ar putea interesa și: Zelenski primește al doilea miliard pentru arme în două zile, în turneul său european
Între timp, președintele Franței, Emmanuel Macron s-a alăturat politicienilor europeni care spun că Ucraina trebuie să aibă dreptul de a folosi orice armament, inclusiv cel primit din Occident, pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei.
„Cred că ar trebui să le permitem să neutralizeze obiective militare de unde sunt trase rachete adică, de fapt, locurile de unde este atacată Ucraina”, a spus Macron marți la o conferință de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz, în Germania.
„Cum le explicăm ucrainenilor că nu pot ataca locurile de unde vin rachetele spre ei?” – a întrebat, retoric, Macron.
Asemenea declarații au mai făcut în ultima vreme Secretarul-General NATO, Jens Stoltenberg, premierul Cehiei, Petr Fiala, lideri din Țările Baltice și din Polonia.
Washingtonul și unele puteri europene în frunte cu Germania au rețineri față de o asemenea schimbare de poziție.
Rusia a protestat vehement, spunând că occidentalii vor să intre direct în conflict. Macron a declarat recent că nu exclude trimiterea de trupe occidentale în sprijinul Ucrainei, iar presa rusă controlată de stat „vede” mereu de atunci presupuse prezențe militare franceze pe teren, în Ucraina. (M.Ț.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te