Legea numită inițial „a agenților străini”, promovată de partidul de guvernământ Visul Georgian, obligă organizațiile cu finanțare externă care au activități „politice” să se înregistreze ca atare la autorități.
În Rusia, o lege similară este folosită de Kremlin ca să reducă la tăcere disidenții și presa incomodă.
Luni, legea georgiană a fost aprobată de o comisie din Parlament. Marți a început dezbaterea în plen, iar miercuri, în timp ce începea al treilea protest de stradă, a venit știrea votării legii în prima lectură din trei necesare.
Luni și marți mari mulțimi s-au adunat la Parlament să protesteze împotriva „legii rusești”, având loc arestări și ciocniri cu forțele de ordine.
Promotorii legii spun că ea nu este inspirată de legislația rusă, ci de cea din țări democratice ca SUA sau Australia, și are ca scop numai să asigure transparența vieții publice.
Criticii, inclusiv președinta pro-europeană Salome Zurabișvili, spun că legea, criticată și de Bruxelles, contravine aspirațiilor țării de aderare la UE.
„Visul Georgian este Visul Rusiei”, a spus recent președinta, aflată în conflict deschis cu executivul.
Miercuri, în dispută s-a amestecat și Moscova. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, a spus că legea georgiană este folosită pentru a „alimenta sentimente antirusești” în țara din regiunea Caucazului de Sud.
- Te-ar putea interesa și: Georgia, criticată de NATO și UE pentru reintroducerea în Parlament a legii „agenților străini”
Peskov a insistat, ca și guvernul de la Tbilisi, că legea georgiană a fost inspirată de modelul american, nu rusesc și a insinuat că protestele de stradă ar fi rezultatul unor „impulsuri din afară”.
Statele Unite au aprobat în 1938, în ajunul celui de-al doilea război mondial, o lege a „agenților străini” aflată încă în vigoare. Ea este criticată uneori de țări străine aflate în relații reci cu SUA, dar nu s-au constatat cazuri când ar fi fost folosită să îngrădească serios drepturi civile.
📰 Europa Liberă este și pe Google News