Ce șanse sunt?
În ultimele zile dinaintea summitului din 14-15 decembrie, temerile că el nu va lua o decizie privind negocierile de aderare au crescut, odată ce premierul ungur Viktor Orban a repetat că Ucraina nu este pregătită de un asemenea pas și că el nu renunță la intenția de a se opune prin veto.
Asemenea decizii se iau în UE prin consens.
Mai grav, în ultimele ore dinaintea summitului au apărut semnale că Orban a găsit 3-4 aliați în UE pentru opoziția față de candidatura Ucrainei.
Tot în ajunul summitului, liderii de la Chișinău au asigurat în interviuri de presă că Moldova va continua pe calea europeană chiar dacă summitul nu va avea rezultatul dorit.
Pe de altă parte, mulți lideri UE pro-extindere, cu care Chișinăul a fost în contact în ultima săptămână, au promis că vor „lupta” până la capăt la discuțiile de la Bruxelles.
„Nu iau în calcul în eșec”, a spus încrezător președintele Consiliului European Charles Michel, într-un interviu cu EL.
Cea mai recentă ciornă a declarației finale a summitului, văzută de Europa Liberă joi la prânz, cuprinde ca și cele precedente propoziția „Consiliul European decide începerea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova”, dar nimic nu garantează că aceasta va fi formularea finală.
Se poate decupla Moldova de Ucraina?
Nici o țară din UE nu a ridicat obiecții directe la adresa R. Moldova, ci doar a Ucrainei, și nu există vreun document UE care să specifice că Moldova și Ucraina trebuie să meargă spre aderare „la pachet”.
Dar practica extinderilor din trecut a fost de a lucra cu grupuri de țări, mai degrabă decât individual (cu excepția Croației, primită singură în 2013).
În interiorul UE domnește credința că Moldova și Ucraina trebuie să meargă împreună, inclusiv datorită pericolului comun, rusesc, cu care se confruntă, care le-a pus într-o legătură specială.
În proiectele de declarație finală a summitului văzute de UE, Ucraina și Moldova apar constant împreună.
Înaintea summitului, liderii de la Chișinău au insistat ei înșiși asupra acestei unități, fără să intre în discuții despre vreo „decuplare”.
### Vezi și... ### Charles Michel: „Nu iau în calcul un eșec la summitul UE” (VIDEO)Cât de grav ar fi eșecul?
Kievul a vorbit în termeni dramatici despre urmările neînceperii negocierilor de aderare, ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba spunând că nici nu vrea să se gândească la consecințe.
În condițiile stagnării de pe frontul împotriva invaziei rusești și a problemelor cu continuarea ajutorului militar occidental, o lumină verde spre UE ar fi o victorie morală mare pentru conducerea Ucrainei.
Mai calm, Chișinăul a spus, prin vocea premierului Dorin Recean și a președintei Maia Sandu, că dacă nu vine în decembrie, decizia va veni mai târziu, iar Moldova își va continua reformele pe care trebuie să le facă oricum.
Nu este limpede însă dacă UE va putea repeta în viitorul apropiat convergența de factori favorabili Moldovei, Ucrainei și altor țări care așteaptă la rând.
Dreapta populistă, naționalistă, face avansuri politice în unele țări importante din UE (cel mai recent: Olanda), iar opinia publică este împărțită în privința continuării extinderii cu țări care aduc costuri suplimentari și chiar riscuri de securitate.
Rusia nu-și ascunde bucuria că aspirațiile Ucrainei nu sunt împărtășite de toți în UE și va continua să încurajeze opoziția, prin dezinformare și cooperare cu „prietenii” ei din interiorul organizației.
Ce alte teme se discută?
Pe primul loc pe agendă este continuarea ajutorării Ucrainei. Pentru Kiev, tema este chiar mai acută decât extinderea, în condițiile stagnării de pe front și a dificultăților pe care le are Casa Albă în a convinge Congresul SUA să aprobe noi ajutoare pentru Ucraina.
Viktor Orban nu blochează doar negocierile de extindere, ci și un ajutor UE suplimentar de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. Cunoscătorii spun însă că în această privință el se va lăsa „înduplecat” mai ușor, din interes financiar.
Europenii discută de asemenea despre situația din Orientul Mijlociu, unde Israelul continuă să bombardeze Fâșia Gaza ca răspuns la atacul terorist Hamas din 7 octombrie.
Majoritatea țărilor din UE și liderii ei de la Bruxelles au formulat critici la adresa ripostei militare devastatoare a Israelului, care a făcut după ultimele date palestiniene peste 18.000 de morți în Gaza, inclusiv mii de copii.
Dar câteva țări ca Austria sau Cehia, cu o politică pro-israeliană pronunțată, sunt împotriva vreunei măsuri sau declarații prea „pro-palestiniene”.
### Vezi și... ### În ajunul summitului UE, Budapesta primește bani, dar și avertismente