În ajunul Zilei Mondiale fără Tutun Ministerul Sănătăţii de la Chişinău a lansat o nouă campanie de informare „Moldova iese din fum” pentru a reaminti despre efectele nocive ale fumatului și despre impactul legii care-l restricționează. La un an de la intrarea în vigoare a prevederilor legale care interzic fumatul în spațiul public autorităţile constată că tentația de a o încălca rămâne încă mare, chiar dacă penalitățile s-au înăsprit.
Your browser doesn’t support HTML5
Campania „Moldova iese din fum”
În primul an în care fumatul în spaţiile publice a fost interzis poliţiştii au documentat aproape 8000 de încălcări şi au aplicat amenzi ce depășesc suma de 7 milioane de lei. Doar a treia parte din aceşti bani au ajuns însă în bugetul de stat. Mulţi dintre cei care au încălcat legea au refuzat să achite penalitățile în pofida stimulentului de a le achita în jumătate timp de 72 de ore. În majoritatea cazurilor există deja decizii judecătoreşti care îi obligă pe cei prinşi pe picior greşit să achitate amenzile, spune şeful Direcției generale Securitate Publică a Inspectoratului General de Poliţie, Marin Maxian. El constată că în pofida mai multor campanii de informare şi a însemnelor ce interzic fumatul în locurile neautorizate, tentaţia de a încălca legea persistă, mai cu seamă în municipiul Chişinău şi centrele raionale. Se încalcă lege în majoritatea locurilor interzise, afirmă Marin Maxian reamintind care sunt acestea:
Fumatul interzis !
„Terasă, intrarea în clădiri, nu este permis fumatul în adiacentul a 10 metri de la sedii, în curţile instituţiilor, în locurile de așteptare a transportului public. Se încearcă tot mai tendenţios să fie încălcate vehement cerințele care interzic fumatul în scările blocurilor locative, în curţile blocurilor, la terenurile de joacă, pe terenurile de sport. Avem peste 50 de cazuri când conducătorul auto a admis fumatul în transport public de rută.”
După majorarea unității convenționale amenzile pentru încălcarea restricțiilor ajung la 3 500 de lei, echivalentul a aproape 200 de dolari pentru persoanele fizice şi de 7 ori mai mari pentru agenţii economici.
În cafenele, restaurante şi alte localuri incidenţa încălcărilor este redusă. Instituţiile publice în proporţie de 95 la sută s-au conformat rigorilor şi au amenajat spaţii speciale pentru fumători. Temerile pe care le exprimau proprietarii de localuri înainte să fie adoptată legea precum că vor pierde clienți sau că le va fi ruinată afacerea nu se adeveresc spune viceministrul sănătăţii, Aliona Serbulenco:
„Veniturile agenţilor economici prestatori de alimentaţie publică au crescut în medie cu 3 procente. Avem luni în care s-a înregistrat o creştere de 6 la sută. În primul trimestru a lui 2017 pentru baruri, cafenele creşterea a fost de 15%, în restaurantele din municipiul Chişinău – 14 procente. Este o eroare şi o tentativă a industriei tutunului de a modifica acest articol din lege care interzice fumatul în spaţii publice.”
Cum e respectată legea antitutun la Chișinău?
Viceministrul Sănătății spune că numărul fumătorilor s-ar fi diminuat, dar a precizat că nu există deocamdată statistici care să confirme acest lucru. Ultimele date de care dispune ministerul sunt din anul 2013 şi arată că fiecare al patrulea cetățean moldovean este fumător. Reducerea numărului celor care se adresează la medici cu maladii asociate fumatului, dar şi majorarea numărului celor care solicită ajutor pentru a renunţa la acest viciu indică asupra faptului că prevalența fumatului scade, spune viceministrul.
Interzicerea fumatului în spaţiile publice intrată în vigoare la 31 mai 2016 este cea mai după prevedere a legea antitutun votată în 2015 după multiple amânări. Reprezentanţii industriei tutunului, dar şi unii politicieni au încercat de mai multe ori dar fără succes să obţină modificări la lege făcând-o mai permisivă.