Aneta Gonța: „S-ar putea întrevedea și o lipsă de interes din partea autorităților în dezvoltarea unui sistem mediatic pluralist”

Asociația Presei Independente a prezentat cel de-al doilea raport de monitorizare, pentru iunie-august, privind realizarea angajamentelor în domeniul mass-media, asumate în Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. O convorbire despre frumusețea angajamentelor, nesocotirea lor cronică și realitatea alternativă cu experta API, unul dintre coautorii raportului, Aneta Gonța. ​

Interviu cu experta media Aneta Gonţa

Europa Liberă: Dna Gonța, sunteţi coautoare a acestui raport. Mai întâi, dacă ar fi să concretizăm, cum ar arăta o listă succintă a angajamentelor prioritare în domeniul mass-media pe care Republica Moldova a semnat că le va îndeplini?

Aneta Gonţa

​Aneta Gonța: „În primul rând, vreau să precizez faptul că este al doilea raport, acum trei luni l-am prezentat pe primul și vor fi în total patru. Adică timp de un an încercăm să vedem în ce măsură aceste angajamente sunt realizate de către Republica Moldova. Problema cea mai gravă pe care am semnalizat-o noi este că aceste angajamente acoperă domeniul audiovizualului doar, dar nu întregul sistem media. Ieri a fost și dna viceministră a afacerilor externe prezentă și ne-a spus că urmează să fie revizuit acest Plan național de acțiuni. Sperăm că asta se va întâmpla în luna octombrie. Pentru că într-adevăr pe segmentul mass-media lucrurile nu mai pot continua așa. Adică, dacă vreți pentru perioada pe care am monitorizat-o acum pentru trei luni, din șase acțiuni, cinci vizează presa audiovizuală, adică radio şi TV, în rest nu este acoperită presa scrisă, online, deşi sistemul mediatic le include și pe acestea.”

Europa Liberă: Citim, în raport, dna Gonța, că „toate monitorizările, fără excepție, au relevat, pe de o parte, o întârziere cronică a realizării angajamentelor și, pe de altă parte, un impact nesemnificativ al angajamentelor realizate în schimbarea reală în bine a stării mass-media”. Cum se explică, în opinia Dvs., această lipsă de punctualitate, unii ar spune de-a dreptul deprimantă?

Aneta Gonța: „Eu răspund acum în numele meu, dar și al colegului meu Ion Bunduchi, coautor al acestui studiu, pentru că am lucrat împreună la el. Noi credem, de fapt, că este vorba mai mult de faza inițială, când s-a lucrat la formularea acestor angajamente și a fost probabil o procedură mai mult formală. De exemplu, indicatorii de performanță care sunt indicați în Planul național de acțiuni sunt total paraleli cu ceea ce ar trebui să însemne un indicator de performanță și cred că a fost o chestiune formală la etapă aceea de formulare, ea a rămas așa și deja în procesul de implementare lucrurile se perpetuează, adică rămân în același ritm. Și dacă o să vă uitați peste toți indicatorii, instituția responsabilă este Consiliul Coordonator al Audiovizualului, care este instituția de reglementare a domeniului audiovizualului și nu are treabă, de exemplu, cu această concepție de dezvoltare națională a mass-media care trebuie să fie un document ce să acopere tot sistemul mediatic.”

Europa Liberă: Deci, ca să concluzionăm: în Acordul de Asociere Republica Moldova și-a asumat niște angajamente, iar tot ce a urmat a fost, în opinia Dvs., o formalitate?

Aneta Gonța: „Mai degrabă așa. Da, doar pentru bifă. Pentru că și ieri domnii de la CCA au fost oarecum un pic supărați pe rezultatele raportului nostru, replica lor a fost una singură – vom face, vom realiza, numai nu au zis „vom bifa” ceea ne-am angajat să facem în Planul național de acțiuni.”

Europa Liberă: Promisiunea a fost că va fi un nou plan de acțiuni național în care se va ține cont de acest lucru?

Aneta Gonța: „Exact. În luna octombrie, că în luna octombrie vor fi operate modificări, cel puţin așa ne-a spus dna viceministră, și ne-a invitat să participăm în acest eventual exercițiu ca să includem și ceea ce credem noi, acțiunile care credem noi că sunt relevante și oportune în acest nou plan național de acțiuni.”

Europa Liberă: De altfel despre bifare, cum s-ar putea explica, în opinia Dvs., faptul că până și unele angajamente realizate, cum s-a remarcat, au un impact aproape nul în schimbarea reală în bine a stării mass-media?

​Aneta Gonța: „Da, pentru că acțiunile au fost formulate, repet, astfel încât ele să nu poată să fie evaluate imediat. În primul rând, acolo unde e vorba de schimbarea legislației, de exemplu. O lege, ca să îi vezi impactul, trebuie să fie transformată în proiect de lege, în text, după care să fie preluată de Parlament, votată, adoptată și implementată, abia după aia poți să vezi impactul. Dar după trei luni, așa cum este scris aici, că eventual această concepție trebuia aprobată în luna iunie 2017, și noi în august nu cred că puteam să evaluăm impactul chiar și dacă ea era aprobată. Dar ea nici nu există, textul acestei concepții nu există. La fel e și Codul Audiovizualului, care deja are o istorie lungă de modificări și transformări și acum se lucrează la un cod nou, în general la un text total nou al Codului audiovizualului.

Dar pentru ca asta să se întâmple, pentru ca el să aibă un impact, trebuie să fie aprobat, votat și implementat. Nu cred că asta se va întâmpla în general în 2017, pentru că textul e abia la faza de discuții, de dezbateri în cadrul grupului de lucru care îl elaborează. Prin urmare, restul acțiunilor, sau mai mult de jumătate din ele sunt, de fapt, niște obligațiuni ale CCA-lui date de lege. Ele în general nu trebuiau să se regăsească în acest Plan național de acțiuni. Ele sunt obligațiuni care oricum CCA-ul trebuie să le facă. De exemplu, monitorizări și alte lucruri care sunt irelevante total pentru astfel de documente.

De aceea, despre ce fel de impact se vorbește dacă chiar și decizia CCA-lui cu privire la accesul persoanelor facilitare, accesului persoanelor cu necesități speciale la serviciile de programe, iarăși s-a întârziat, în primul rând, luarea acestei decizii, și, în al doilea rând, noi nu putem să evaluăm impactul, pentru că monitorizarea nu s-a efectuat. Ei doar au luat decizia să monitorizeze într-o zi, nu știu când, să vadă dacă radiodifuzorii respectă sau nu această decizie. Şi tot așa. Adică, dacă le luăm pe rând, o să vedeți că nicăieri practic nu putem evalua impactul, pentru că aceste decizii fie încă nu au fost adoptate, fie nu au fost implementate și nu putem să vedem dacă avem un impact palpabil sau nu.”

Europa Liberă: Realizarea prevederilor Acordului de Asociere pe segmentul mediatic trebuie – ca să cităm o constatare din raport - să se soldeze cu o mass-media independentă, pluralistă, de calitate, care funcționează în condiții de libertate, transparență, mediu concurențial loial, în beneficiul cetățenilor și societății. Principalele forțe din Parlament, însă, dna Gonța, care ar controla cea mai mare parte a mass-media, sunt criticate tocmai pentru faptul că, în practică, încurajează exact inversul. Ar fi, în opinia Dvs., de văzut în această realitate și o explicație a faptului că se bate pasul pe loc?

Aneta Gonța: „S-ar putea. Noi suntem cercetători și este greu, nu putem să tragem concluzii dacă nu avem date concrete. Deși, da, undeva ar putea fi și asta. Pentru că, repet, la felul cum au fost formulate atunci în anul 2014 aceste angajamente, aceste acțiuni pe care urma Moldova să le realizeze, undeva s-ar putea întrevedea și o lipsă de interes din partea autorităților să includă mai multe acțiuni care cu adevărat să ajute la fortificarea și dezvoltarea unui sistem mediatic pluralist, independent, democratic ș.a.m.d. Dar atâta timp cât nu avem date și cantitative, și calitative nu putem să spunem lucrul acesta.”

Europa Liberă: Vorbind de concluziile de la capătul acestui raport și recomandările făcute autorităților, ce ați scoate în evidență în primul rând?

​Aneta Gonța: „În primul rând, am spus-o și la primul raport și o menționăm și acum, și insistăm: acțiunile din Planul național de acțiuni acoperă o mare parte, 80%, domeniul audiovizual, ceea ce nu este bine, pentru că Uniunea Europeană în Acordul de Asociere vorbește de sistemul mediatic la general, noi însă ne axăm, ne focalizăm atenția pe audiovizual doar. Asta este prima concluzie. O mare parte dintre aceste acțiuni nu sunt în deplină concordanță cu prevederile Acordului de Asociere. Repet, marea majoritate sunt obligațiunile CCA-lui date de lege. Și a treia ar fi că nu sunt realizate acțiunile planificate pentru o anumită perioadă, nu sunt realizate pur și simplu sau sunt realizate parțial. Astea ar fi trei concluzii de bază.

Și recomandările noastre care vin tot în continuarea primului raport sunt ca Planul național de acțiuni să fie revăzut, urgent dacă se poate… Dna viceministră ne-a confirmat că lucrul acesta se va întâmpla în luna octombrie, să fie revizuit astfel încât să acopere, pe de o parte, tot sistemul mediatic și, în al doilea rând, să ia în calcul prioritățile pe care le-a stabilit grupul de lucru format pe lângă Parlament. Este un grup de lucru pentru îmbunătățirea legislației în mass-media și acest grup de lucru are mai multe priorități, printre care un nou Cod al audiovizualului, o nouă lege a publicității și altele. Deci, să ia în calcul și aceste priorități și, evident, ritmul să fie accelerat, ritmul de realizare a acțiunilor indiferent că sunt sau nu incluse în Planul Național de Acțiuni.”